Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

„Copiii Medeei” – prima colaborare a regizorului Botond Nagy cu studenți de la Sibiu, despre responsabilitatea societății. „Încercăm să descoperim de ce încă se întâmplă orori de acest fel”

Ion Surdu
0
copiii medeei

Spectacolul „Copiii Medeei” a marcat prima colaborare a regizorului Botond Nagy cu Departamentul de Artă Teatrală din cadrul Facultății de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. A fost un spectacol despre responsabilitatea socială, dar și despre credința în teatru.

Publicitate
Publicitate

Pentru Botond Nagy, proiectul de la Sibiu nu a fost doar o simplă punere în scenă a unui text, ci a doua colaborare consecutivă într-un mediu universitar, după un proiect recent în Finlanda. Înainte de a începe premiera, regizorul ne-a spus că aceste experiențe sunt esențiale pentru parcursul său, că îl duc înapoi la „căutările elementare” pe care le-a avut la începutul carierei: „A fost incredibil de fragil să lucrez cu studenții”.

El precizează că a fost fragil, deoarece studenții de pe scenă sunt în diferite etape ale studiului, de la anul II licență până la anul II master.

Botond Nagy
Botond Nagy

„A necesitat o atenție diferită față de cum lucrez în teatrele de stat, deoarece nu aveam această plasă de siguranță pe care o am în teatre, anume experiența, meseria și rutina actorului, pe care eu aici a trebuit să o creez, nu am avut cum să mă bazez pe ea, ceea ce pentru mine a fost o oportunitate inedită fiindcă mi-a resetat și mie cumva vocabularul”, a declarat regizorul pentru Turnul Sfatului. Acesta a subliniat că procesul a fost, în principal, unul pedagogic: „Nu am avut intenția să mă afirm eu regizoral, ci cum încheg o echipă să fie la același nivel și să aibă, în primul rând, un respect față de scena de teatru”.

Patru săptămâni de pregătiri

Spectacolul a prins contur într-un timp relativ scurt. Repetițiile au început la începutul lunii martie, iar procesul a durat aproximativ patru săptămâni. Această perioadă a inclus două săptămâni dedicate adaptării textului și aproximativ zece zile de lucru intens pe scenă.

Botond Nagy a descris întâlnirea cu tinerii actori ca pe „o gură de aer”: „A fost o bază importantă pentru ei și pentru mine o recimentare a credinței mele în teatru. Am învățat foarte multe lucruri pure și ce țin de o credință, ceea ce are mai multă legătură cu visul de a face această meserie”.

O meditație asupra vinovăției și societății

„Copiii Medeei” s-a jucat după textul regizorului elvețian Milo Rau, directorul artistic al Festivalului de la Viena (Wiener Festwochen), numit de critici ca fiind „cel mai influent” (Die Zeit), „cel mai interesant” (De Standard), „cel mai controversat” (La Repubblica), „cel mai scandalos” (New York Times) sau „cel mai ambițios” (The Guardian) artist al timpurilor noastre. El este cunoscut pentru munca sa la intersecția dintre artă și activism.

Piesa reprezintă o provocare chiar și pentru actori consacrați, crede regizorul Botond Nagy. Spectacolul „Copiii Medeei” este construit pe mai multe straturi: împletește mitologia greacă cu fapte reale cutremurătoare: un caz din Belgia, când o mamă și-a ucis cei cinci copii ai săi, și o tragedie petrecută în Drobeta Turnu Severin, în septembrie 2025, când o femeie de 57 de ani şi-ar fi omorât copilul de 7 ani, după care s-ar fi spânzurat.

Publicitate

Spectacolul a fost construit după o structură meta-teatrală, fiind prezentat sub forma unei dezbateri între studenții-actori. Pe scenă, tinerii actori se pun în pielea atât a personajelor pe care le interpretează, plini de sânge, regrete sau ură, dar alternează aceste roluri cu propriile lor identități, pentru a discuta despre provocările procesului de repetiție și momentele intense în care devin Medea, Amandin sau femeia din Mehedinți. O abordare interesantă, care, pe de o parte, elimină bariera dintre actor și rol, iar pe de altă parte îl scoate pe spectator din starea în care e indus pentru câteva minute de un monolog înainte de eutanasie sau de o meditație asupra iubirii înainte ca personajul interpretat să plece la supermarket și să-și cumpere un cuțit cu care să-și ucidă copiii (…)

copiii medeei 3

În spectacolul de pe cea mai nouă scenă construită la Sibiu, regizorul Botond Nagy a transformat, împreună cu tinerii actori, mitul într-o realitate socială dură: dacă fragmentul din Euripide subliniază trădarea femeii, cazul belgian aduce în prim-plan o relație toxică dintre mamă, soț și un doctor autoritar care îi controla viața, iar prin cazul românesc a fost adăugat dramatismul prin apropierea, ca spațiu și timp, pentru cei prezenți.

„Bine ați venit la dezbaterea de după spectacolul Copiii Medeei în regia lui Botond Nagy, după un text de Milo Rau” – așa începe de fapt piesa, care povestește cum o tragedie se poate construi în spatele ușilor închise, într-o „liniște mult prea mare”: „Dar în acea zi de marți nu era prea multă, era doar liniște. Nimeni nu descrie un moment precis în care ceva a devenit invizibil”.

E o analiză a structurilor sociale, precizează regizorul Botond Nagy înainte de a ne ocupa locurile în sală. „Încercăm să chestionăm și să descoperim, de fapt, unde este vina și responsabilitatea, că în societățile de astăzi încă se întâmplă orori de acest fel”.

copiii medeei 2

(…)

Conform Departamentului de Artă Teatrală din cadrul ULBS, spectacolul a avut loc cu toate biletele vândute, în sală fiind prezenți 160 de spectatori. În curând, urmează să fie anunțate detalii despre rezervările pentru următoarea reprezentație din luna mai.

Cine este Botond Nagy

Botond Nagy s-a născut în 1993, la Brașov. După Liceul de Artă „Plugor Sándor” din Sfântu Gheorghe, a absolvit licența la Universitatea de Artă din Târgu-Mureș, specializarea: regie de teatru. La puțin timp după ce a împlinit 20 de ani a semnat primul său spectacol, la Teatrul „Figura” din Gheorghieni. În același an, avea să primească „votul” de încredere al dascălului său: Bocsárdi László, care l-a invitat să monteze la Teatrul „Tamási Áron”, din Sfântu Gheorghe, fiind încă student. De atunci, cariera lui a luat o cale ascendentă. Și asta grație inspirației și talentului său, dar și a întâlnirilor fericite de care a avut parte: cu actori și regizori, cu lumi artistice speciale. A participat la numeroase proiecte și workshop-uri cu nume precum Andrew Visnevski la Teatrul Național din Atena în cadrul Union des Theatres de l’Europe, Declan Donellan sau Gregorz Jarzyna, și-a pus semnătura regizorală pe spectacole montate la teatre de top precum: Teatrul Maghiar de Stat din Cluj Napoca, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava, compania „Figura Stúdió” din Gheorgheni, Teatrul Național-Experimental „Kujtim Spahivogli” din Albania sau Teatrul „Tamási Áron” , Teatrul „Andrei Mureșanu” ambele din Sfântu Gheorghe.

A fost nominalizat la premiile UNITER (2020) pentru „Cea mai bună regie” cu spectacolul „Nora” de Henrik Ibsen, produs de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, apoi pentru același spectacol primește „Premiul pentru cea mai bună regie acordat de Ministerul pentru Resurse Umane al Ungariei”. În 2017 primește premiul pentru „Cea mai bună regie” la Festivalul Teatrelor Maghiare din Kisvárda (Ungaria) și premiul DButant la Sfântu Gheorghe pentru spectacolul „Oneghin” după Pușkin, produs de Teatrul „Figura” din Gheorgheni.

Spectacolele lui au fost invitate la festivaluri prestigioase atât în țară, cât și în străinătate, împreună cu nume precum: Robert Wilson, Theodoros Terzopoulos, Oskaras Korsunovas, Pippo Delbono, Joseph Nadj, etc… Festivalul MITEM (Ungaria), Festivalul DESZKA (Ungaria), FITS, Interference, FNT, Festivalul Internațional Shakespeare din Craiova, etc. A luat parte ca invitat la Conferințele Speciale de la FITS, coordonate de Georges Banu.

Botond Nagy este un regizor cu un univers propriu, marcant, uşor de recunoscut. Are o atmosferă specifică, ba chiar şi soluţii tehnice concrete emblematice, o ambianţă audiovizuală şi o atitudine care îi sunt caracteristice. (sursa)

În prezent, în stagiunea curentă a Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti se numără spectacolele „Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals” și „Proorocul Ilie”.

Publicitate
Publicitate

Ion Surdu
Ion Surdu

Redactor

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate