„Nu orice tuse se tratează cu dexametazonă”, spune medicul pneumolog Rareș Arseniu. Cazul unei fetițe de 2 ani îi determină pe medici să tragă un semnal de alarmă

O fetiță de 2 ani a ajuns la medic cu manifestări severe după administrarea repetată de dexametazonă prin aerosoli. Pornind de la acest caz, medicul pneumolog pediatru Rareș Arseniu atrage atenția asupra pericolelor tratamentelor utilizate fără recomandare medicală și explică de ce prevenția rămâne cea mai importantă măsură pentru protejarea sănătății pulmonare a copiilor.

Sănătatea respiratorie a copiilor trebuie protejată încă din primii ani de viață, iar automedicația și expunerea la factori nocivi pot avea efecte pe termen lung asupra dezvoltării pulmonare. Este mesajul transmis de medicul pneumolog pediatru Rareș Arseniu, din cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, într-un interviu publicat marți de unitatea medicală.

Medicul atrage atenția atât asupra efectelor poluării asupra copiilor, cât și asupra utilizării necorespunzătoare a unor tratamente administrate fără recomandare medicală strictă, în special a aerosolilor cu dexametazonă.

Plămânii copiilor se dezvoltă până la vârsta de 18-21 de ani

Potrivit dr. Arseniu, dezvoltarea pulmonară continuă mult timp după copilărie, motiv pentru care factorii de mediu și tratamentele administrate în această perioadă pot influența sănătatea respiratorie pentru tot restul vieții.

„Mulți părinți nu știu că dezvoltarea pulmonară continuă până la vârsta de aproximativ 18-21 de ani. Tot ceea ce se întâmplă în această perioadă – infecții repetate, expunerea la fum de țigară, poluare sau tratamente administrate necorespunzător – poate influența funcția respiratorie pe termen lung”, explică medicul.

Specialistul subliniază că cei mici sunt mai vulnerabili decât adulții la efectele factorilor nocivi din mediu deoarece respiră mai rapid și inhalează proporțional cantități mai mari de aer.

Avertisment privind utilizarea dexametazonei prin aerosoli

Unul dintre subiectele asupra cărora medicul insistă este utilizarea frecventă a dexametazonei pentru tratarea episoadelor de tuse la copii.

Rareș Arseniu spune că întâlnește adesea situații în care acest medicament este administrat fără o indicație clară și prezintă cazul unei fetițe de aproximativ doi ani care a ajuns la consultație după aproape o lună de tuse persistentă. Mai îngrijorătoare decât simptomul respirator au fost însă semnele evidente de sindrom Cushing, manifestate prin față rotunjită și umflată și o creștere accentuată a apetitului.

Din discuțiile cu familia, medicul a aflat că micuța primise aerosoli cu dexametazonă timp de două săptămâni, tratamentul fiind utilizat și la episoadele anterioare de răceală.

„Acest caz demonstrează că dexametazona administrată prin aerosoli nu acționează doar local, la nivelul căilor respiratorii, așa cum cred mulți părinți”, avertizează specialistul.

Efectele pot fi sistemice

Medicul explică faptul că dexametazona se poate absorbi eficient prin mucoasele nazală și bucală și poate ajunge în circulația sanguină, producând efecte la nivelul întregului organism.

Printre riscurile semnalate se numără imposibilitatea măsurării exacte a dozei absorbite, apariția iritației locale care poate accentua tusea și posibilitatea ca serul fiziologic utilizat la nebulizare să favorizeze bronhospasmul la copiii predispuși.

„Administrarea repetată și fără o evaluare medicală atentă poate deveni periculoasă”, avertizează dr. Arseniu.

Există alternative mai sigure

Potrivit medicului, medicina modernă dispune de corticosteroizi inhalatori concepuți special pentru administrarea respiratorie, precum budesonida sau fluticazona, care au o absorbție sistemică redusă și un profil de siguranță mai bun atunci când sunt utilizați corect.

Specialistul insistă însă asupra faptului că nu orice episod de tuse necesită tratament cu corticosteroizi, iar diagnosticul și tratamentul trebuie stabilite individualizat de către medic.

Poluarea afectează dezvoltarea plămânilor

În interviu, Rareș Arseniu vorbește și despre impactul poluării asupra sănătății respiratorii a copiilor, citând rezultatele unor studii internaționale.

Potrivit acestuia, cercetarea „Children’s Health Study” din California, care a urmărit aproape 1.800 de copii timp de opt ani, a demonstrat că expunerea la poluare afectează dezvoltarea normală a plămânilor. Copiii care au crescut în zone mai poluate au prezentat la vârsta de 18 ani o funcție pulmonară redusă, iar aceste deficite pot deveni ireversibile.

În același timp, alte cercetări au arătat că îmbunătățirea calității aerului poate contribui la ameliorarea funcției pulmonare la copii.

Recomandări pentru părinți

Pentru protejarea sănătății respiratorii a copiilor, medicul recomandă verificarea indicelui de calitate a aerului înaintea activităților desfășurate în exterior, evitarea zonelor cu trafic intens, aerisirea locuinței în intervalele cu trafic redus, menținerea unui mediu fără fum de țigară și prezentarea la medic atunci când tusea persistă sau apare respirația șuierătoare.

„Plămânii se dezvoltă ani la rând, iar ceea ce facem astăzi influențează sănătatea adultului de mâine. Evitați automedicația, solicitați sfatul medicului specialist înainte de administrarea corticosteroizilor și acordați atenție mediului în care cresc copiii dumneavoastră”, este mesajul transmis de dr. Rareș Arseniu părinților.