De la salvarea bisericii abandonate din Gherdeal la picturi descoperite sub tencuiala lăcașului ctitorit de Matei Basarab la Turnu Roșu. Cum ajută banii din Agenda pentru Monumente

Sub straturi succesive de zugrăveală albă, aplicate de-a lungul a peste 200 de ani, la biserica „Sf. Nicolae” din Turnu Roșu au fost descoperite recent picturi nevăzute până acum pe frontispiciul lăcașului. Este singura biserică monument istoric de clasă A din Transilvania, ctitorită de domnitorul muntean Matei Basarab. La Gherdeal, biserica datează din anul 1795 și după două decenii în care construcția s-a degradat, aceasta a fost salvată prin intervenții de urgență. Sunt două exemple de finanțare prin Agenda pentru Monumente, lansată de Consiliului Județean (CJ) Sibiu în anul 2023. Recent, instituția a anunțat proiectele care vor primi bani în acest an.

Conform evaluării finale a CJ Sibiu, în cadrul sesiunii de finanțare 2026 a programului Agenda pentru Monumente două proiecte au fost declarate eligibile. Primul este cel depus de Parohia Ortodoxă „Sf. Nicolae” Turnu Roșu, cu 49 de puncte, iar al doilea a fost depus de Ordinul Arhitecților din România (OAR), Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea, care a obținut 27 de puncte. Un al treilea proiect, depus de Biserica Evanghelică C.A. Sibiu pentru reparații la învelitoare, a fost declarat neeligibil.

Agenda pentru Monumente Sibiu, la a patra ediție

Agenda pentru Monumente este programul prin care CJ Sibiu oferă finanțare nerambursabilă proprietarilor privați de clădiri istorice din județ, pentru lucrări de întreținere, reparații, conservare, consolidare sau restaurare. Bugetul alocat pentru 2026 este de 300.000 de lei, la fel ca în anul precedent. Programul a fost lansat în anul 2023.

În acest an, proiectul Parohiei Ortodoxe „Sf. Nicolae” Turnu Roșu vizează lucrări de conservare-restaurare a unor fragmente de pictură murală exterioară, a tencuielilor exterioare și a icoanelor împărătești. Este al doilea an când proiectul este considerat eligibil și primește bani de la bugetul județean. Anul trecut, a fost alocată suma de 200.729,29 lei. De data aceasta, proiectul a primit suma de 172.862 lei.

Descoperiri sub tencuiala din Turnu Roșu

Preotul paroh din Turnu Roșu ne-a povestit că lucrările de restaurare au început din surse proprii din aprilie 2025.

„Este singura biserică monument istoric, clasa A din Transilvania, care e ctitorită de domnitorul muntean Matei Basarab”, explică preotul.

Lucrările, spune preotul, sunt complexe și depind de vreme, întrucât vizează exclusiv pictura și tencuiala exterioară. „Restauratorii desfac cu bisturiul toate suprafețele care au fost adăugate, chiar și după 1827, unde am găsit picturi necunoscute până acum”, descrie el procesul. Sub straturile îndepărtate, echipa de restauratori a descoperit recent modele decorative pe frontispiciul bisericii, elemente rămase acoperite timp de aproape două secole, mai adaugă parohul.

Preotul explică originea acestor straturi succesive de vopsea prin frica localnicilor din perioada stăpânirii austro-ungare, când bisericile riscau să fie demolate și clopotele topite pentru a face arme. „Oamenii de frică le zugrăveau cu var alb, ca să prindă ideea de biserică catolică”, spune preotul.

În cazul bisericii din Turnu Roșu, se estimează că lucrările ar putea fi gata până în primăvara anului viitor. Potrivit preotului, valoarea totală a lucrărilor de restaurare a picturii, derulate din 2025 până în prezent, se ridică la aproximativ 600.000 de lei.

A fost salvată biserica din Gherdeal

Un alt proiect în cadrul programului a fost realizat la Biserica Ortodoxă Română din Gherdeal. Lăcașul e tot monument istoric construit în jurul anului 1780, însă cel puțin în ultimele două decenii a fost practic abandonat. În sat au mai rămas doar câțiva locuitori. Colegii de la Monitorul de Făgăraș au publicat imagini cu biserica înainte de intervenții:

În acest an, biserica nu se regăsește în lista proiectelor depuse, însă anul trecut a obținut suma de 58.150,21 lei pentru intervenții de urgență. L-am întrebat pe preotul din sat, Silviu Goga, cum au fost utilizați banii și dacă programul a fost un beneficiu pentru lăcaș.

„Satul fiind aproape părăsit, localnici care să ajute să întrețină biserica erau puțini. O mare parte din lucrările de consolidare a bisericii și de aranjare a exteriorului le-am făcut cu acești bani de la Consiliul Județean”, ne-a explicat preotul.

Astfel, cu banii primiți în 2025, parohia a intervenit asupra fundației bisericii, aflată într-o stare avansată de degradare. Practic, biserica a fost salvată. „S-a făcut consolidarea fundației, drenajul, izolarea fundației. S-au refăcut cornișele exterioare la acoperiș și s-a tratat lemnul cu soluții biocide”, detaliază preotul lucrările realizate.

El precizează că, în prezent, biserica ar avea nevoie de intervenții la interior, mai ales la nivelul planșeului, dar și la pictura veche, lucrări pe care le descrie drept „mai scumpe” decât cele deja realizate.

Sediul arhitecților din Sibiu, primul monument finanțat

Proiectul OAR Sibiu-Vâlcea prevede continuarea lucrărilor de conservare-restaurare a picturilor murale și tencuielilor istorice din interiorul și exteriorul imobilului monument istoric din strada Mitropoliei nr. 17, din Sibiu, unde filiala își are sediul.

Este singura clădire la care s-a intervenit cu bani din bugetul județean în fiecare an din cele patru ediții de când a fost lansat programul Agenda pentru Monumente. În primul an, 2023, OAR a depus două proiecte: primul avea drept obiectiv lucrările de conservare și punere în siguranță la componente arhitecturale, decorații litice și tencuieli istorice, în timp ce al doilea proiect se concentra pe continuarea lucrărilor de conservare-restaurare a picturilor murale și a tencuielilor istorice din interiorul și exteriorul aceluiași imobil. Ulterior, în 2024 și 2025 s-a continuat cu intervențiile de conservare-restaurare a picturii murale. În acest an, pentru proiect a fost aprobată pentru finanțare cu suma de 43.471 lei.

Citește și: În prima clădire finanțată prin „Agenda pentru monumente” au fost salvate elemente din perioada Renașterii transilvănene și perioada Barocă