Dosarul crimei lui Adrian Kreiner este blocat cel puțin până în toamnă: Zuleam, condamnat în primă instanță la 30 de ani de închisoare, a depus cerere de strămutare

Cosmin Zuleam, care a primit 30 de ani de închisoare în primă instanță pentru uciderea omului de afaceri sibian Adrian Kreiner, a depus la Înalta Curte de Casatie și Justiție o cerere de strămutare a dosarului aflat în stadiul de apel, la Curtea de Apel Alba Iulia. Primul termen a fost stabilit pentru data de 23 septembrie 2026.

Ulterior, la începutul lunii iulie, celorlalți doi inculpați, Laurențiu Ghiță și Marian Cristian Minae le-a fost respinsă ca nefondată cererea de recuzare a completului de judecată, în același dosar Kreiner.

Procesul avea termen luni, 20 iulie, la Curtea de Apel Alba Iulia, dar pentru că a fost formulată cererea de strămutare a dosarului și există cereri de amânare, cauza nu poate fi soluționată astăzi. Noul termen de judecată va fi stabilit de instanță.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererile formulate de inculpații din dosarul uciderii omului de afaceri sibian Adrian Kreiner privind efectuarea unei noi expertize medico-legale sau completarea celei existente, se arată în încheierea de ședință publicată pe rejust.ro. În ședința din 2 iulie, apărarea a susținut că raportul medico-legal nu a analizat toate ipotezele privind mecanismul producerii decesului, în timp ce procurorul și avocații părților civile au cerut respingerea solicitărilor, arătând că expertiza este completă și confirmată de celelalte probe din dosar.

Apărarea: expertiza nu a analizat toate ipotezele

Apărătorul unuia dintre inculpați a cerut completarea raportului de expertiză medico-legală pentru a se stabili dacă pledul aflat pe capul victimei în momentul în care aceasta a fost găsită ar fi putut provoca asfixia mecanică.

Avocatul a arătat că expertul medico-legist a declarat la termenul anterior că nu a analizat această ipoteză deoarece ea nu rezulta din materialul probator pus la dispoziție în momentul întocmirii expertizei. În opinia apărării, această împrejurare face ca raportul să nu examineze toate mecanismele plauzibile de producere a decesului.

Același avocat a susținut că, potrivit explicațiilor date de medicul legist în instanță, pentru producerea asfixiei mecanice este necesară lipsirea creierului de oxigen timp de aproximativ cinci minute. Raportat la intervalul de timp rezultat din probe, apărarea apreciază că există semne de întrebare cu privire la mecanismul reținut de acuzare și a solicitat completarea expertizei pentru analizarea explicită a ipotezei sufocării cu pledul.

Avocatul celorlalți doi inculpați a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale și a afirmat că experți consultați în afara procesului i-au spus că „raportul nu este valid din punct de vedere științific”. Tot acesta a susținut că expertiza ar fi afectată de vicii procedurale și că nu ar fi fost respectate toate regulile privind avizarea sa.

Parchetul: toate actele medico-legale indică aceeași cauză a morții

Reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea cererilor, arătând că raportul de necropsie și raportul de primă expertiză medico-legală indică aceeași cauză a decesului și anume asfixia mecanică produsă prin comprimarea gâtului victimei.

Potrivit procurorului, cele două acte medico-legale au fost avizate de Institutul Național de Medicină Legală, care nu a recomandat refacerea lor sau efectuarea unei noi expertize.

În ceea ce privește pledul găsit pe capul victimei, procurorul a susținut că imaginile body-cam și declarațiile polițiștilor arată că acesta era așezat pe creștetul capului și nu era înfășurat în jurul gâtului. De asemenea, medicul legist a explicat că, pentru a produce asfixia, materialul textil ar fi trebuit să fie strâns în jurul căilor respiratorii, situație care nu rezultă din probele administrate.

Curtea: nu sunt întrunite condițiile pentru o nouă expertiză

Curtea de Apel Alba Iulia a respins atât cererea de efectuare a unei noi expertize medico-legale, cât și solicitarea de suplimentare a celei existente.

Instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, având în vedere expertiza aflată la dosar, avizul acesteia, explicațiile oferite de expert în instanță și întregul material probator administrat în cauză.

Președintele completului a ținut însă să precizeze că respingerea acestor cereri nu înseamnă că instanța și-a format deja o concluzie asupra modului în care s-a produs decesul sau asupra vinovăției inculpaților.

Judecătorul a arătat că, la deliberare, instanța va analiza dacă explicațiile expertului concordă cu celelalte probe din dosar, cu desfășurarea faptelor și cu intervalul de timp reținut de acuzare. Acesta a adăugat că, dacă probele nu se coroborează, instanța poate ajunge inclusiv la concluzia că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, iar dacă ele concordă, poate ajunge la o concluzie diferită.

Apărarea a cerut recuzarea completului

La finalul ședinței, avocatul a doi dintre inculpați a formulat o cerere de recuzare a întregului complet de judecată.

Acesta a susținut că, prin respingerea solicitării privind noua expertiză și prin motivarea acestei soluții, există suspiciunea că imparțialitatea completului este afectată și că inculpații au impresia că sunt „conduși cu blândețe spre o soluție deja fixată”. Curtea a dispus înaintarea dosarului completului competent să soluționeze cererea de recuzare, care a fost respinsă ca nefondată.

Dosarul Kreiner

Adrian Kreiner a fost atacat în noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2023, când trei bărbați mascați au pătruns în locuința sa din Sibiu cu scopul de a o jefui. Omul de afaceri a fost imobilizat și agresat, iar fiica sa, aflată în casă, a reușit să se ascundă și să sune la 112. Kreiner a fost transportat în stare gravă la Spitalul Județean Sibiu, unde a murit două zile mai târziu. Din locuință au fost furate 16 ceasuri de lux și alte bunuri.

Anchetatorii au reușit să îi identifice pe cei trei suspecți după mai multe probe, una dintre cele mai importante fiind o urmă ADN descoperită pe un ambalaj abandonat în locuință. Aceasta a condus la identificarea lui Costinel Cosmin Zuleam în baza de date a autorităților slovene, iar ulterior ancheta a dus și la identificarea complicilor săi, Laurențiu Ghiță și Cristian Marian Minae.

La sfârșitul anului 2023, Laurențiu Ghiță a fost prins în Scoția și adus în România, iar Cristian Marian Minae a fost localizat în Irlanda de Nord și extrădat câteva luni mai târziu. În paralel, anchetatorii au recuperat din Marea Britanie cele 16 ceasuri de lux furate din locuința lui Adrian Kreiner. Cel de-al treilea suspect, Costinel Cosmin Zuleam, a rămas de negăsit o perioadă îndelungată, fiind dat în urmărire internațională și inclus inclusiv pe lista „EU Most Wanted”, înainte de a fi depistat în Indonezia și adus în România, în ianuarie 2026.

În mai 2024, procurorii i-au trimis în judecată pe cei trei pentru omor calificat și tâlhărie calificată. Dosarul a fost strămutat la Tribunalul Alba, după ce la Tribunalul Sibiu nu s-a putut constitui un complet de judecată, toți judecătorii secției penale fiind incompatibili, deoarece participaseră anterior la soluționarea măsurilor preventive din cauză.

În noiembrie 2025, Tribunalul Alba i-a condamnat pe Laurențiu Ghiță și Cristian Marian Minae la detenție pe viață, iar pe Costinel Cosmin Zuleam la 30 de ani de închisoare. Toți trei au declarat apel, iar procesul se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia. În cursul judecării apelului au fost audiați inculpații, care au încercat să își diminueze rolul în atac și au susținut inclusiv că au primit informații despre existența unei sume de „2-3 milioane de euro” în casa lui Adrian Kreiner de la un bărbat din Sibiu.

Citește și