Foto / Video Am fost la ședința de repartizare a posturilor din școli, după Titularizare. Unii profesori dau examenul și de 18 ani. „Este descurajator”

Zeci de profesori și învățători din Sibiu au trecut, miercuri și joi, prin ședințele publice de repartizare a posturilor didactice, la Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”. Unii au ieșit din sală cu un post de titular. Alții, cu medii de peste nouă, s-au întors acasă fără nimic. Diferența dintre cele două povești spune, de fapt, toată „drama” titularizării.

Sala festivă a colegiului e aproape plină. Pe lângă membrii comisiei sunt prezenți inspectori de specialități, directori de școli, candidați care au obținut note de peste 7 la titularizare și membri ai familiei care au venit să-i susțină. E cald, chiar dacă este dimineață.

Miercuri, 5 august, și joi, 6 august s-au ținut ședințele publice de repartizare a posturilor didactice pentru anul școlar viitor. Comisia a fost condusă de inspectorul școlar general adjunct, prof. Monica Adriana Munteanu.

Pentru cei care nu cunosc mecanismul, examenul de titularizare e doar primul pas. Etapa care decide cu adevărat viitorul unui profesor se joacă într-o sală ca asta, în fața unei liste de posturi. Cine are media mai mare alege primul. Cine ajunge mai târziu la microfon riscă să găsească lista deja golită de posturile care să-I avantajeze.

Povestea care a ieșit fericită din sală

Printre cei care miercuri, au plecat cu zâmbetul pe buze, s-a numărat și Carmen Laura Socaciu. A luat un post de învățătoare, pe perioadă nedeterminată, la Școala Gimnazială nr. 13 din Sibiu, unul dintre puținele posturi titularizabile scoase anul acesta pentru învățători în oraș. Au fost două la această școală și unul la Școala Gimnazială Nr. 21.

Carmen este de loc din Maramureș și a făcut mai întâi o facultate de inginerie economică, la Iași. A plecat apoi în Anglia, unde a locuit aproape 13 ani și a urmat un masterat în științe bioanalitice.

S-a întors în țară având rude în Moșna și s-a stabilit aici atrasă de munții pe care i-a iubit dintotdeauna. A ales Sibiul pentru „deschiderea mai largă”, fiind în centrul țării. A făcut apoi Pedagogia pentru Învățământul Primar și Preșcolar (PIPP) la Universitatea „Lucian Blaga” și un masterat în străinătate.

Este în învățămânu din anul 2021, dar a predat doar doi ani, pentru că a fost și în concediu de creștere copil. Acum e titulară. A luat 9,30 la proba scrisă și 10 la inspecția la clasă, iar cu 9.47 a avut a doua cea mai mare medie de la învățători.

„Mi-am dorit să lucrez în Sibiu. Este un oraș frumos. Copiii sunt pregătiți. Am văzut încă din timpul practicii pe care a trebuit să o efectuez în cadrul facultății”, spune Carmen. Cu ce gânduri pleacă la post? „Să implementez cât mai multe metode activ-participative care să implice elevii, să le creez un mediu plăcut, să vadă școala ca pe cald, prietenos care îi ajută. Să-i fac pe copii să iubească școala.”

Paula Maria Labăr e profesor de kinetoterapie de opt ani, dintre care ultimul la Centrul de Educație Incluzivă de la Turnu Roșu. Din fericire, miercuri a ieșit din ședință titulară pe acest post. Face recuperare medicală cu copii cu diverse probleme și le predă, adaptat nevoilor lor, matematică și română.

„Mie mi-a plăcut mult la Turnul Roșu și acum am dat examenul, l-am luat și acum sunt titulară”, spune Paula.

A devenit profesor imediat după terminarea facultate.

Nu toți au avut, însă norocul de a prinde un post

Pentru cadrele didactice cu examenul de titularizare promovat, dar care nu pleacă din aceste ședințe cu un post, problema nu a fost ziua de miercuri, ci fiecare an la rând.

„Problema cea mai mare este lipsa posturilor titularizabile în fiecare an. În acest caz suntem nevoiți, chiar dacă îl promovăm, să dăm an de an același concurs. Vin colegi și cu definitivatul luat și cu grade și cu vechime și degeaba. Eu am, de exemplu, o colegă care dă titularizarea de aproximativ 20 de ani fără să prindă post. De multe ori poți să fii bine pregătit, și de multe ori e înjositor faptul că an de an nu găsești posturi”, spune un profesor de istorie obține și el de câțiva ani notă de trecere la titularizare fără a obține post.

Un alt colg are definitivatul dat, se pregătește de gradul II, dar fără a reuși să fie titular pe postul lui.

„Este descurajator”, spune el.

Îi ține totuși în sistem dragostea pentru copii și meseriam pe care ei o consideră, în continuare, una nobilă, care merită să fie respectată.

Pe de altă parte, o învățătoare a acceptat un post de titular la Brădeni, iar zilnic, cel puțin pentru o periadă, va trebui să facă naveta pentru a ajunge la calsă. „Am zis iau ce este, și mai departe Dumnezeu are grijă. Fac naveta și Doamne-ajută, dar dacă în doi, trei ani nu reușesc să mă titularizez nu cred că mai rămân în învățămât”, spune ea.

E genul de resemnare care se repetă la tinerii dascăli. Pentru Cosmin Duna, profesor de sport și antrenor de performanță, e la al patrulea an în sistem și nu a prins post. A predat, ca suplinitor, la Școala 6, iar acum, dezamăgit, constată că va avea același statul și în noul an școlar.

Alexandru Tamaș, tot profesor de sport, este în al treilea an în care dă titularizarea fără să prindă post. A fost un singur post titularizabil pe disciplina lui, la Cisnădie. „Este al treilea an în care dau titularizarea și nu prind post. Devine o obișnuință deja pentru noi”, spune el.

Ce l-a ținut în sistem, totuși? „Stabilitatea locului de muncă. Dacă e să fii titular, nu ai grija zilei de mâine, cum e la patron, să vină și să-ți spună că nu mai are ce să-ți dea de lucru.”

O învățătoare din Mediaș a prins, la rândul ei, singurul post scos pe disciplina ei. Fără emoții, spune. „Nu prea ai de ce, la 200 de candidați pe un post.”

Tot mai puține posturi

Discuțiile din sală ale membrilor comisiei cu cei prezenți, aduc în discuție fenomenul scădeții scăderea natalității și numărul tot mai mic de copii din școlile sibiene care pot duce la pierdearea unor posturi.

A fost și motivul pentru care candidații au fost îndemnați să nu renunțe la posturile luate. Li s-a atras atenția că numărul de elevi în scădere va duce la tot mai multe restrângeri de activitate în anii următori. Inspectorul general adjunct Monica Muntean, explicat fenomenul. „După Covid au scăzut dramatic nașterile. A început și recesiunea economică, n-am mai avut mobilitatea acee din Dolj, Gorj sau Vâlcea. Nu au mai venit oamenii la Sibiu. Acum putem spune că ne-am stabilizat, dar efectul scăderii numărului de copii se vede direct în clasele pregătitoare. Sunt mai puține decât în anii trecuți și se mai vede în liceele tehnologice, unde nu se mai formează clase la unele profiluri din lipsă de elevi.”

Inspectorul a vorbit și despre deficitul de cadre pe anumite discipline, cum sunt fizica ori chimia, mai ales la gimnaziu, unde numărul de ore e mic. De asemenea la limba germană, unde e nevoie de atestat lingvistic pe care puțini candidați îl au.

Vis versus realitate

Dincolo de cifre, ședința de la Colegiul pedagogic a fost, de fapt, o radiografie a unui sistem în care faptul că ai trecut examenul nu înseamnă că ai și unde să-l pui în practică. Pentru unii, precum Carmen Laura Socaciu, răspunsul a fost un post la Școala 13 și un vis împlinit. Pentru alții o navetă de zeci de kilometri, un nou an de suplinire sau întrebarea: mai merită să rămân?

„E mai greu să obții un post de titular decât să predai în școală”, a spus unul dintre tinerii dascăli prezenți la ședința de miercuri.

Cele două zile de repartizare de ieri și de astăzi au avut logica lor. Miercuri, 5 august au ales primii candidați, cei cu mediile cele mai mari, pe rând, disciplină cu disciplină, de la matematică și fizică dimineața, la discipline tehnice spre amiază. Joi, 6 august, a fost rândul celor rămași pe listă din prima zi, plus al cadrelor didactice care aveau nevoie doar de câteva ore ca să-și completeze norma.

Pentru cei care încă nu au prins un post de titular, pe 20 și 21 august când ISJ Sibiu va repartiza candidații cu media minimum 7 rămași nerepartizați, pe posturi cu perioadă dereminată sau incompletă.