Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Sibiul, în prima ediție a Indexului Educației Urbane: „oraș de excelență cu vulnerabilități moderate” la Bacalaureat. Promovabilitate de 95,7% în liceele teoretice și de 67,7% în cele tehnologice

Ion Surdu
0
Poză ilustrativă din arhiva turnulsfatului.ro
Poză ilustrativă din arhiva turnulsfatului.ro

Sibiul primește calificativul de „oraș de excelență cu vulnerabilități moderate” în prima analiză care tratează orașul, și nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru rezultatele de la Bacalaureat. 28,3% dintre candidații prezenți la sesiunea de vară au obținut medii de cel puțin 9, iar 80,6% au trecut de 7, însă promovabilitatea din filiera tehnologică este de 67,7%, față de 95,7% în cea teoretică.

Publicitate
Publicitate

Datele au fost realizate de platforma Indexul Educației Urbane 2026, lansată joi, 20 august, conform unui comunicat de presă transmis de reprezentanții Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV).

Analiza este construită pe rezultatele finale ale sesiunii de vară 2026 a Bacalaureatului, după soluționarea contestațiilor, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Pentru fiecare oraș, platforma calculează opt indicatori descriptivi și patru indicatori sintetici, la care se adaugă un diagnostic educațional și un text de interpretare. Sibiul este încadrat în clusterul orașelor cu 100.000-200.000 de locuitori.

Peste media națională, cu excepția promovabilității

Conform datelor din platformă, la capitolele principale, municipiul se situează peste reperul național folosit de platformă. Promovabilitatea este de 82,9%, cu 6 puncte procentuale peste reperul națională, iar media generală la Bacalaureat este 8,13, în creștere față de 8,05 în 2025. Ponderea mediilor de cel puțin 9 a urcat cu 2% față de anul trecut, până la 28,3%, iar baza candidaților cu medii de minimum 7 a ajuns la 80,6%, în creștere cu 1,2%.

Indexul Educatiei urbane_Bac_Sibiu

Candidații cu medii sub 6 reprezintă 4,8% dintre cei prezenți, iar absenții și neprezentații – 2,8% dintre cei înscriși, ambele valori sub reperul național, deși în ușoară creștere față de 2025. Singurul indicator principal în scădere este promovabilitatea, cu 0,3 puncte procentuale sub rezultatul de anul trecut.

Autorii platformei comentează cum au interpretat datele, subliniind că „Sibiul nu se sprijină pe un singur indicator spectaculos, ci pe robustețea unei baze educaționale largi”.

Pe cele patru dimensiuni sintetice (excelență, echitate, robustețe educațională și risc educațional), Sibiul obține 85 de puncte din 100 la robustețe educațională, 81 la excelență și 73 la echitate. La riscul educațional, unde un scor mai mare înseamnă vulnerabilitate mai mare, orașul are 38 de puncte din 100, sub nivelul național.

Indexul de Educatie Urbana_Sibiu_3

Decalaj dintre teoretic și tehnologic

Diferențele apar în interiorul sistemului. Analiza arată că filiera teoretică ajunge la o promovabilitate mai mare în coparație cu cea tehnologică.

„Vulnerabilitățile moderate țin mai degrabă de echitatea între trasee decât de un risc generalizat. Teoreticul ajunge la 95,7% promovabilitate, față de 67,7% în tehnologic, iar profilul tehnic este punctul cel mai fragil. În schimb, la nivelul întregului oraș, atât candidații sub 6, cât și absenteismul rămân sub reperele naționale, iar filiera tehnologică se află cu 11,5 puncte peste reperul național al filierei — un punct de plecare mai bun decât în majoritatea orașelor”, adaugă reprezentanții IOV.

Publicitate

Cinci licee produc 80% din mediile de 9

Platforma măsoară și cât de concentrată este performanța. La Sibiu, 12 din 15 licee au avut candidați cu medii de cel puțin 9, dar cinci dintre ele generează 80% din aceste rezultate. Primul liceu din clasament concentrează 28,5% dintre mediile de 9 și peste, iar primele trei cumulează 65,3%.

Indexul de Educatie Urbana_Sibiu_2

Ierarhia este condusă de Colegiul Național „Octavian Goga”, cu 146 de medii de 9 și peste, urmat de Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, cu 114, și de Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, cu 75. Urmează Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”, cu 59 de astfel de medii, și Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, cu 53. Celelalte șapte licee cumulează 65 de medii de 9 și peste, adică 12,7% din total.

Platforma încadrează Sibiul la categoria „nucleu mediu de performanță”, ceea ce înseamnă că rezultatele de top sunt parțial distribuite, dar primele licee rămân dominante.

Comparația cu orașele de dimensiuni similare

În fereastra de comparație afișată pentru clusterul orașelor de 100.000-200.000 de locuitori, Sibiul apare după Oradea (85,4% promovabilitate), Bacău (85,2%), Brăila (84,5%) și Pitești (83,2%) și înaintea municipiilor Baia Mare (82,5%), Târgu Mureș (82,0%) și Buzău (80,0%).

La media generală, însă, Sibiul se află pe a doua poziție în această fereastră, cu 8,13, după Bacău (8,16). La ponderea mediilor de 9 și peste, orașul este depășit de Bacău (32,5%), Buzău (28,7%) și Oradea (28,5%). În schimb, la absenți și neprezentați Sibiul are valoarea de 2,8% – peste Oradea (1,4%) sau Târgu Mureș (1,7%), dar sub Craiova (4%) sau Timișoara (3,7%).

Ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș?

„Ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș?”, este întrebarea de la care realizatorii platformei spun că au inițiat proiectul. Ei spun că este o ediție-pilot și recunosc că a fost finanțată de Transelectrica și Teletrans. „Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din conversația despre dezvoltarea urbană”, explică în comunicat Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Autorii mai precizează că datele sunt asociate unităților de învățământ din municipiu, nu domiciliului candidaților, iar rezultatele includ și absolvenți din promoții anterioare. Totodată, analiza nu acoperă abandonul școlar anterior Bacalaureatului, rezultatele din învățământul primar și gimnazial, condițiile socio-economice ale familiilor sau pregătirea suplimentară realizată în afara școlii.

Precizăm că Institutul pentru Orașe Vizionare realizează și Indexul de performanță al orașelor.

Alba Iulia conduce clasamentul național după trei indicatori de performanță

Alba Iulia înregistrează cea mai mare medie la Bacalaureat dintre municipiile analizate, 8,41, cea mai mare pondere a mediilor de peste 9, 37,7%, și cea mai mare pondere a elevilor cu rezultate de minimum 7, 85,4%. La promovabilitatea reală, municipiul ocupă locul al treilea, după Cluj-Napoca și Brașov. Filiera teoretică reprezintă 27,3% dintre candidații din Alba Iulia, cea mai mică pondere dintre orașele analizate, în timp ce filierele vocațională și tehnologică înregistrează rezultate cu peste 14 puncte procentuale peste reperele naționale ale propriilor filiere.

Profilul pedagogic înregistrează rezultate comparabile cu cele ale profilului real

Dintre cele 41 de municipii reședință de județ, după profilul militar, profilul pedagogic are cea mai mare promovabilitate dintre profilurile analizate (promovați/înscriși): 95,4%, față de 92,2% în cazul profilului real. Media este aceeași pentru cele două profiluri, 8,57. Datele pentru profilul pedagogic includ peste 2.200 de candidați din 36 de orașe.

La polul opus se află profilul tehnic, care reunește aproape 9.800 de candidați în cele 41 de municipii și înregistrează o promovabilitate de 38,9%, în condițiile unui absenteism de peste 10%.

Publicitate
Publicitate

Ion Surdu
Ion Surdu

Redactor

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate