Diabetul și hipertensiunea, printre cauzele care duc la dializă. Pacienții vin la Spitalul Județean Sibiu de trei ori pe săptămână, timp de ani. „Îngrijirea depășește dimensiunea strict medicală”

Pacienții aflați în program de hemodializă la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu vin în centru de trei ori pe săptămână, ani la rând, iar asta transformă relația cu personalul medical în ceva diferit de restul specialităților. Este una dintre observațiile asistentului-șef al Centrului de Hemodializă, într-un interviu transmis luni dimineața de reprezentanții spitalului.

Mihaela Alexandra Nistor a explicat ce afecțiuni duc la dializă, cum se desfășoară o ședință, ce reguli de alimentație trebuie respectate și care sunt semnele care ar trebui să trimită un pacient la medic.

Diabetul și hipertensiunea, printre principalele cauze

Hemodializa devine necesară atunci când rinichii nu mai pot elimina toxinele și excesul de lichide din organism, în stadiul avansat al bolii cronice de rinichi. Printre afecțiunile care duc cel mai frecvent la această situație se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, glomerulonefritele și bolile renale ereditare, precum boala polichistică renală.

Prevenția rămâne esențială, spune asistenta-șefă, și presupune controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, un stil de viață sănătos, menținerea unei greutăți normale, hidratarea corespunzătoare, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, dar și prudență în administrarea medicamentelor care pot afecta rinichii. La acestea se adaugă controalele medicale periodice și analizele de rutină, care pot depista boala din timp.

Cum arată o ședință de dializă

Sângele pacientului este filtrat în afara organismului, cu ajutorul unui dializor, prin conectarea la aparatul de dializă. Înainte de începerea procedurii sunt evaluate greutatea corporală, starea generală a pacientului, tensiunea arterială și frecvența cardiacă, pentru stabilirea parametrilor de tratament și identificarea eventualelor contraindicații, iar pe parcursul ședinței personalul monitorizează constant funcțiile vitale și funcționarea aparatului.

„În mod obișnuit, o ședință de hemodializă durează patru ore și se efectuează de trei ori pe săptămână, frecvența și durata tratamentului fiind stabilite de medicul nefrolog în funcție de starea clinică și de necesitățile individuale ale fiecărui pacient”, explică Mihaela Alexandra Nistor.

Accesul la tratament se face în urma recomandării medicului nefrolog, potrivit criteriilor medicale și prevederilor programelor naționale de sănătate.

Ce află pacientul înainte de a începe tratamentul

Înainte de prima ședință, pacientul este informat că hemodializa înlocuiește doar parțial funcția rinichilor. Îi sunt explicate importanța respectării programului ședințelor, a tratamentului medicamentos și a recomandărilor privind alimentația și consumul de lichide, dar și tipul de acces vascular folosit.

„Pacientul este informat despre tipul de acces vascular utilizat, despre importanța îngrijirii acestuia și despre necesitatea prezentării la medic dacă apar semne precum durere, roșeață, sângerare sau umflături la nivelul accesului vascular”, precizează asistenta-șefă.

Regimul alimentar este stabilit pentru fiecare pacient

Dieta este individualizată, în urma evaluării medicului nefrolog și a dieteticianului. De regulă se recomandă limitarea consumului de sare și a alimentelor bogate în potasiu și fosfor, precum și controlul cantității de lichide consumate între ședințele de dializă.

„Alimentația pacienților presupune asigurarea unui aport adecvat de proteine de calitate, o dietă echilibrată, fără excese. De asemenea, recomandăm menținerea unui stil de viață activ, în limita posibilităților fiecărui pacient, evitarea fumatului și respectarea tratamentului prescris”, arată Mihaela Alexandra Nistor.

Semnele care ar trebui să trimită pacientul la medic

Printre manifestările care pot indica o afecțiune renală se află edemele la nivelul membrelor inferioare sau al feței, modificările volumului și ale caracteristicilor urinei, hematuria, hipertensiunea arterială, oboseala accentuată, scăderea apetitului, greața persistentă, durerea în regiunea lombară și mâncărimile generalizate. Acestea pot varia în intensitate și pot lipsi complet în stadiile incipiente ale bolii.

„Persoanele diagnosticate cu diabet zaharat sau hipertensiune arterială prezintă un risc crescut de dezvoltare a bolii cronice de rinichi. Din acest motiv, se recomandă evaluarea periodică a funcției renale prin investigații specifice, chiar și în absența manifestărilor clinice, pentru depistarea precoce a afectării renale și inițierea la timp a măsurilor terapeutice adecvate”, atrage atenția asistenta-șefă.

Adaptarea la tratament, o provocare emoțională

Adaptarea la tratamentul prin hemodializă poate fi o provocare emoțională, motiv pentru care echipa – medic nefrolog, asistenți medicali, psiholog, dietetician – oferă și informare, educație pentru sănătate și sprijin emoțional, precizează Nistor. Ceea ce diferențiază însă activitatea din centrul de dializă este timpul petrecut împreună cu pacientul.

„Spre deosebire de alte specialități medicale, în care contactul cu pacientul este adesea limitat la perioada tratamentului sau a spitalizării, pacienții aflați în program de hemodializă sunt prezenți în centrul nostru de trei ori pe săptămână, pe parcursul mai multor ani. Această continuitate a îngrijirii permite o cunoaștere profundă a fiecărui pacient, atât din punct de vedere clinic, cât și uman, și favorizează construirea unei relații bazate pe încredere, respect și empatie”, explică Mihaela Alexandra Nistor.

Personalul medical rămâne alături de pacienți în procesul de adaptare la noul stil de viață impus de boală.

„Sunt împărtășite atât momentele dificile, marcate de complicații și incertitudini, cât și bucuriile, progresele și speranța oferită, uneori, de posibilitatea unui transplant renal. Astfel, îngrijirea pacientului depășește dimensiunea strict medicală, devenind o relație profund umană, în care sprijinul, comunicarea și continuitatea au un rol esențial”, încheie asistenta-șefă.