Pîslaru, ministrul interimar al Proiectelor Europene: noul Spital Județean Sibiu ar putea fi construit în parteneriat public-privat, cu sprijinul BERD

Proiectul noului Spital Județean Sibiu, pregătit din 2017 și rămas fără finanțare prin PNRR, ar putea fi realizat printr-un parteneriat public-privat, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, aflat la Sibiu. Ministerul a semnat un contract cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar proiectul ar urma să fie pregătit pentru noul tip de finanțare anul viitor.

Pîslaru a amintit că spitalul județean se afla inițial pe lista lungă a spitalelor propuse pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a susținut că, dacă la acel moment ar fi existat seriozitate și ar fi fost lăsate deoparte opțiunile politice, Sibiul și-ar fi putut inaugura astăzi noul spital. Ministrul a descris proiectul Consiliului Județean drept unul „matur”. „Era gata să poată să fie finanțat dacă n-ar fi fost scos politic de pe listă”, a declarat Pîslaru, în cadrul unei conferințe de presă organizată vineri la sediul PNL Sibiu.

Proiect-fanion pentru următorul ciclu de finanțare

Potrivit lui Pîslaru, Spitalul Județean Sibiu face parte dintr-un portofoliu de proiecte pe care ministerul îl pregătește cu sprijinul BERD pentru Planul de parteneriat național și regional (PPNR). Proiectele din acest portofoliu ar urma să fie finanțate prin parteneriat public-privat. Ministrul a spus că România se uită „cu un pic de jind” la Grecia, care a ales să își finanțeze spitalele prin acest mecanism. Pîslaru și-ar dori ca spitalul din Sibiu să devină unul dintre proiectele-fanion ale următorului ciclu de finanțare.

Ministrul a precizat că proiectul existent trebuie adaptat. „Nu că n-ar exista un proiect, era un proiect foarte matur deja, dar evident trebuie ajustat pentru acest gen de finanțare”, a explicat ministrul.

Cum ar funcționa parteneriatul

În modelul descris de ministru, autoritățile nu mai organizează licitația clasică pentru un constructor. Ele lansează o invitație către firme specializate în construcția și administrarea clădirilor spitalicești, cel mai probabil internaționale. Investitorul privat proiectează, construiește și întreține clădirea, cu o contribuție financiară pe care și-o asumă, și o pune la dispoziția actului medical. Clădirea rămâne în proprietatea partenerului privat pe perioada contractului, de obicei 20 de ani. Apoi trece în proprietatea Consiliului Județean, care o poate cumpăra și mai devreme, dacă dorește.

Consiliul Județean ar păstra controlul asupra actului medical și i-ar plăti partenerului privat sume recurente, pe care ministrul le-a comparat cu o chirie. Pîslaru a spus că statul ar putea contribui la construcție cu 10-20% din fonduri europene. Ca județul să nu susțină singur plățile periodice, o parte din ele ar putea fi acoperite tot din fonduri europene, cel puțin pe durata exercițiului financiar 2028-2034, deci până în 2036. Ministrul a mai menționat că Banca de Investiții și Dezvoltare poate ajuta la astfel de montaje financiare.

Proiectul, împărțit în două

Pentru a fi potrivit unui parteneriat public-privat, proiectul trebuie „desfăcut” în două părți, a explicat Pîslaru. Costul construcției și al administrării clădirii ar trece în sarcina constructorului privat. Consiliul Județean ar rămâne responsabil de actul medical și de componenta de venituri, inclusiv banii de la Casa de Asigurări de Sănătate.

Ministrul a spus că BERD pornește de la proiectul pus pe masă de Consiliul Județean. Experții băncii vor analiza partea financiară, partea tehnică și componenta medicală, iar eventualele ajustări recomandate vor fi discutate cu Consiliul Județean.

Pîslaru a fost întrebat și dacă parteneriatul elimină timpul de așteptare pentru licitație. El a explicat că, în locul licitației pentru proiectare și construcție, se organizează o achiziție publică pentru selectarea partenerului privat care investește.

Programul național pentru spitale, fără bani

Proiectul noului spital județean de la Sibiu are, acum, cerere de finanțare depusă în Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești (PNIIUS). Ministrul a spus că această variantă de finanțare rămâne valabilă, iar contractul cu BERD nu o exclude. Problema este bugetul. „Deficitul bugetar este unul extrem de mare, iar fondurile publice naționale sunt extrem de puține”, a declarat Pîslaru. Potrivit acestuia, a înțeles de la Ministerul Finanțelor că, în afara celor patru proiecte deja contractate prin program, nu există resurse pentru alte contracte. El a precizat că situația depinde și de felul în care vor fi rezolvate problemele de deficit bugetar.

Cadrul legal, încă în lucru

Pîslaru a mai spus că Ministerul Finanțelor lucrează la cadrul legal pentru parteneriatul public-privat, inclusiv printr-un program de colaborare cu Statele Unite. Scopul este ca România să poată lansa proiecte importante de infrastructură, nu doar concesiuni. Ministrul speră ca mecanismul să fie folosit și în transporturi. Argumentul său este că România trebuie să treacă de la cheltuirea banilor europeni ca atare la multiplicarea lor. Parteneriatul public-privat, a spus Pîslaru, „te ajută să folosești 1 euro generând încă 4 euro”.

Citește și Noile variante pentru „noul” spital județean: să se construiască în parteneriat public-privat sau precum metroul din Cluj. „Banii necesari să fie restituiți nu din cei ai sibienilor”