Cum recunoști dezinformarea și unde se oprește libertatea de exprimare online: lecții pentru elevi și studenți la American Corner Sibiu

Elevii și studenții sibieni au aflat ce înseamnă dezinformarea și care sunt limitele libertății de exprimare în cadrul atelierului „Cuvinte fără frontiere: Limitele libertății de exprimare în mediul online”, desfășurat la American Corner din cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Participanților li s-a vorbit despre drepturile și obligațiile pe care le presupune exprimarea liberă, despre tactici de dezinformare și despre exemple din spațiul mediatic actual.

Pentru a înțelege care sunt limitele exprimării libere și motivul pentru care ele există, moderatoarea evenimentului, Silvia Tăbușcă, le-a oferit adolescenților exemple de tipuri de discurs care nu se încadrează în acest drept fundamental, precum instigarea la ură sau violență, încurajarea terorismului, defăimarea gravă sau doxxing-ul (publicarea datelor personale ale unei persoane, fără acordul acesteia). „Libertatea ta de exprimare se oprește acolo unde începe încălcarea drepturilor fundamentale ale altora”, este mesajul transmis pentru a rezuma acest principiu.

„De exemplu, dacă dai numărul dirigintei tale unei persoane necunoscute de pe stradă pentru că vrea să se răzbune pe aceasta dintr-un motiv sau altul, asta se numește doxxing și nu se mai poate cataloga drept exprimare liberă”, explică Tăbușcă.

Dezinformare, misinformare și malinformare

Un subiect important este diseminarea informațiilor false în domeniul public. Moderatoarea punctează că acestea se încadrează în trei categorii distincte: dezinformarea (răspândirea intenționată a informațiilor false, cu scopul manipulării), misinformarea (răspândirea informațiilor false fără intenția de a face rău) și malinformarea (răspândirea unor informații adevărate, dar care sunt scoase din context).

Primul aspect vizat a fost discursul partidelor populiste europene. „Acesta se concentrează adesea în jurul discursului de tipul «noi versus ei». De exemplu, putem întâlni frecvent retorice cum ar fi «noi suntem poporul adevărat, iar inamicul este elita trădătoare»”, precizează moderatoarea.

Aceasta spune că astfel de idei urmăresc, de multe ori, distrugerea încrederii în instituțiile statului. „Asta este strategia pe care o adoptă și Rusia în ceea ce privește influențarea discursului public în Europa și România. Puterea unui stat este slăbită de această lipsă de încredere a populației în instituții”.

Tăbușcă a oferit exemple de astfel de dezinformări mediatizate în ultimii ani, printre care și cazul ambulanței atacate cu topoarele într-o comună din Cluj, ca urmare a unui clip de pe TikTok care afirma că ambulanța ar fura copii.

Adesea poate exista și o legătură de cauzalitate între dezinformare și misinformare, spune moderatoarea. „Informații care apar în spațiul public ca urmare a dezinformării pot fi preluate și distribuite mai departe de persoane care nu conștientizează că informațiile pe care le propagă sunt false”.

În plus, în cadrul discuției a fost amintit și riscul generalizărilor și modul în care pot duce la stereotipizarea grupurilor sociale, în special cele vulnerabile. „În fiecare grup social există oameni de diverse tipuri. De exemplu, în cazul migranților, există și persoane care fură, însă acestea reprezintă cazuri izolate. Dacă generalizăm pe baza acestora și începem să spunem că toți migranții sunt hoți, nu facem altceva decât să propagăm o perspectivă falsă despre acest grup social vulnerabil care nu corespunde realității”, punctează Tăbușcă.

Citește și Cele şapte persoane implicate în atacul asupra ambulanţei SAJ, arestate preventiv pentru 30 de zile.

Atelierul „Cuvinte fără frontiere”

Atelierul „Cuvinte fără frontiere: limitele libertății de exprimare în mediul online” a fost organizat la American Corner Sibiu, aflat la etajul 5 al Bibliotecii Județene ASTRA, de bibliotecă, în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și cu finanțare din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România.

Evenimentul s-a desfășurat între 5 și 6 noiembrie 2026, în patru sesiuni, în intervalele 9:00–12:00 și 13:00–16:00, cu un număr limitat de 20 de participanți la fiecare atelier. Potrivit organizatorilor, activitățile au avut ca scop să le arate elevilor, studenților și tinerilor drepturile și limitele libertății de exprimare în mediul digital, prin discuții interactive, exemple practice și exerciții, de la lipsa informării corecte și discursul instigator la ură până la criminalitatea cibernetică.

Formatoarele au fost Silvia Tăbușcă, președinte ECLER și lector la Universitatea Româno-Americană, și Alice Martiș, trainer și coach acreditat internațional, expert ECLER în prevenirea violenței de gen.