Deși pare puțin probabil, dar schimbările climatice afectează nu numai ghețarii, oceanele sau pinguinii, ci și pășunatul din Munții Cindrel sau Munții Lotrului. O iarbă aspră, numită popular târsă, pe care animalele o ocolesc, dar și tufele de afinet au acaparat an de an suprafețe întinse, iar iarba bună, cea care dă calitatea laptelui și a brânzei din Mărginimea Sibiului, se retrage tot mai mult. În Râu Sadului, pe o suprafață de 20 de hectare de pășune din proprietatea comunei se încearcă acum inversarea procesului. Vegetația nedorită a fost tocată, pe sol a fost împrăștiat calciu pentru a-i corecta aciditatea, iar peste stratul mort au fost aplicate bacterii care să-l descompună. La primăvară urmează semănatul, cu specii locale identificate cu ajutorul dronelor.
Lucrările fac parte din proiectul european MountResilience, finanțat prin Horizon Europe cu peste 15 milioane de euro, din care aproape 285.000 de euro merg către Primăria Râu Sadului, partener cu drepturi depline alături de Universitatea din Milano. Comuna sibiană este, de fapt, singurul loc din România ales pentru testarea soluțiilor de adaptare a zonelor montane la schimbările climatice și unul dintre cele șase din Europa. Proiectul se încheie în februarie 2028, iar primele rezultate sunt așteptate în toamna anului viitor.
Problema: o iarbă care nu e bună pentru oi
Lipsa precipitațiilor din ultimii ani și scăderea numărului de ovine au lăsat loc vegetației nedorite. Totodată, pădurea a început să înainteze peste pășune. E o problemă pe care a semnalat-o recent într-un studiu și un tânăr cercetător sibian care a studiat modul în care avansarea vegetației afectează habitatul păsărilor care ciripesc în Munții Cindrel.
„Târsa a acaparat tot mai mult din suprafețele de pășune pe care le utilizau ciobanii și nu e nutritivă, nu e calitativă pentru calitatea laptelui. Și atunci noi am hotărât în acest proiect să încercăm să vedem prin soluțiile pe care le aplicăm pe teren dacă putem să îndepărtăm târsa și în locul ei să semănăm sămânță din specie locală și să aducem cumva calitatea pășunii la o calitate superioară decât ce e acuma”, ne explică primarul comunei Râu Sadului, Daniel Minea. Târsa este denumirea populară a speciei Deschampsia cespitosa. Pe lângă ea, afinetul a început să domine tot mai mult din pășunile alpine.
Miza este simplă: „E calitatea pășunilor, care se reflectă după aceea în calitatea laptelui și în producția de brânză specifică zonei montane”, spune primarul.
Aceeași concluzie apare și în documentul de prezentare publicat de Comisia Europeană: Zona este cunoscută pentru produsele lactate de calitate, între care brânza de oaie cu indicație geografică protejată „Telemea de Sibiu”, iar dacă pajiștile se degradează, ciobanii ar putea fi nevoiți să treacă la rase adaptate zonelor joase. Acolo unde furajul există, dar iarba este de calitate mai slabă, scade și calitatea produselor animale.

Pășunea e în Natura 2000: a însemnat un an de birocrație în plus
Ca orice proiect, și acesta a trecut prin birocrație. Pășunea se află într-un sit Natura 2000, ceea ce a obligat primăria să întocmească un amenajament pastoral cu avizare de mediu și de arii protejate.
„Aproape un an de zile asta ne-a împiedicat să aplicăm soluțiile pe teren. Până n-am obținut avizul de mediu și de arii protejate, nu știam ce avem voie și ce n-avem voie să aplicăm pe zona aceasta”, spune Daniel Minea.
În final, au venit avizele, care conțin și restricții evidente. „Ne dau voie să aplicăm îngrășăminte organice, nu chimice”, precizează primarul, adică fără substanțe pe bază de azot, doar calciu.
MountResilience, la jumătate de drum. Dronele, folosite în premieră într-un mediul real
Proiectul se află la jumătate, precizează primarul, care ne-a descris activitățile care s-au derulat până acum.
Astfel, prima operațiune a fost tocarea și mulcirea vegetației nedorite, cu utilaje achiziționate prin proiect. Apoi, dronele au scanat terenul pentru determinarea compoziției floristice actuale, astfel încât supraînsămânțarea de mai târziu să se facă tot cu specii locale, identificate în teren.
Analizele de sol au arătat că terenul este prea acid, iar pe această bază a fost împrăștiat un amendament pe bază de calciu, livrat de Holland Farming Agro, partenerul din proiect care furnizează semințele și îngrășămintele: „Acest lucru îi crește pH-ul terenului și atunci n-ar mai încuraja creșterea târsei sau afinetului”.
Pentru că stratul de vegetație tocată este gros, echipa a aplicat și bacterii organice, care să accelereze descompunerea lui. Efectul ar trebui să se vadă până în primăvară.
Pasul următor este supraînsămânțarea și aplicarea îngrășământului organic, programate pentru primăvara anului viitor.

Chiar și înainte de asta, primarul spune că se observă o schimbare. „Numai prin faptul că am tocat târsa și vegetația nedorită, deja se încurajează iarba să se dezvolte”, precizează Daniel Minea.
În documentul de prezentare al Comisiei Europene se menționează că „scanările cu drone echipate cu camere multispectrale efectuate la începutul proiectului au arătat soluri acide, sărăcite și vegetație invazivă care a luat locul ierburilor native”. Tot acolo este subliniat faptul că folosirea dronelor pentru supraînsămânțarea pantelor abrupte este o metodă nouă, pentru că intrarea cu utilaje agricole este imposibilă.
„Pentru prima dată, dronele scanează, seamănă și fertilizează pajiștile într-un mediu real”, se menționează tot acolo.

Acord cu patru fermier. Unul a fost și în Elveția. „A fost o zi plină de workshop-uri”
Pășunea din Râu Sadului aparține domeniului public al comunei, fiind concesionată de primărie fermierilor. Pentru aplicarea soluțiilor prevăzute în proiect, autoritatea locală a încheiat un parteneriat cu ei, spune primarul.
Sunt patru fermieri care folosesc aceste pășune. Daniel Minea precizează că parcela prelucrată efectiv se suprapune cu loturile a doi dintre ei. „Toți patru știu de proiect, iar unul a fost invitat chiar recent la întâlnirea de consorțiu din cantonul Valais, Elveția, unde fiecare demonstrator regional și-a prezentat soluțiile. A fost o zi plină de workshop-uri. Acolo, demonstratorul elvețian a prezentat o aplicație de monitorizare a rezervelor de apă din sol, pentru că se pare că lipsa de apă e tot mai acută în Europa”, ne mai spune Daniel Minea.
Un ghid pentru primăriile din Mărginime
De fapt, chiar astăzi, 18 noiembrie, la Râu Sadului a avut loc „Consiliul Consultativ Local din cadrul Demonstratorului Râu Sadului privind reabilitarea pajiștilor ca soluție pentru adaptarea comunităților montane la schimbările climatice”. Este vorba despre o întâlnire la care au fost invitate primăriile din Mărginime și din zona montană, precum și fermierii care dețin pășuni alpine și în cadrul căreia specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM) Cristian și de la clusterul ROHEALTH din București au prezentat rezultate intermediare, precum și un ghid de îmbunătățire și întreținere a pajiștilor montane.
„Noi facem partea de demonstrare, ca să găsim soluția optimă pentru a îmbunătăți pășunea, iar după aceea putem să o dăm mai departe către cine e interesat”, explică primarul.
Rezultatele propriu-zise ale intervenției ar trebui să se vadă în toamna anului viitor. „Toate cele șase țări demonstratoare, plus încă vreo patru care sunt replicatoare și pot replica soluția noastră, vor fi invitate în România în septembrie 2027”, spune primarul din Râu Sadului.
Proiectul se încheie în februarie 2028, iar în ultima parte a implementării partenerii trebuie să prezinte o metodă prin care activitatea să continue și după finanțarea europeană. La Râu Sadului este avută în vedere o soluție locală. „Vedem și noi cumva din taxa de concesiune pe care o încasăm de la pășuni, din contractele de concesiune, va trebui să ne alocăm anual o sumă de bani care să continue proiectul, că ar fi păcat să-l oprim la nivelul acesta dacă soluția va da rezultate”, punctează Daniel Minea.
Banii: cinci parteneri din România, doi din județul Sibiu
MountResilience are un buget total de aproape 16 milioane de euro, din care contribuția Uniunii Europene este de peste 15,1 milioane de euro, potrivit fișei oficiale a proiectului publicate pe CORDIS, platforma Comisiei Europene care centralizează datele despre proiectele de cercetare finanțate din fonduri europene. Proiectul este coordonat de Universitatea din Milano, are 47 de parteneri și acoperă zece regiuni montane din nouă țări.
Din România participă cinci organizații, iar potrivit bazei de date publice a finanțărilor Horizon Europe, sumele alocate sunt următoarele: Holland Farming Agro – 503.352 de euro; ICDM Cristian – 367.375 de euro; ROHEALTH – 324.250 de euro; Comuna Râu Sadului – 284.875 de euro și Asociația pentru Finanțare Socială – 82.750 de euro.

Proiectul din Râu Sadului, în raportul național despre climă: „bune practici cu ajutorul tehnologiei”
Proiectul de la Râu Sadului și Cristian este unul dintre cele trei exemple de bună practică din România incluse în raportul Starea Climei 2026, publicat pe 14 octombrie de InfoClima. Celelalte două sunt un sistem informațional geografic integrat dezvoltat la Fierbinți-Târg și un proiect de colectare selectivă din Oradea.
Raportul descrie cazul sibian drept „un exemplu de adaptare care testează soluții în teren, măsoară rezultatele și le construiește împreună cu comunitatea, pentru ca ele să poată fi extinse și replicate”.
Sibiul apare în raport și la un alt capitol. Datele adunate în Starea Climei 2026 explică de ce pajiștile din Cindrel au ajuns subiect de cercetare europeană.
În 2025, stația meteorologică Sibiu a înregistrat o abatere de temperatură de 2,24 grade Celsius peste media de referință, printre cele mai mari din țară. Tot în 2025, județul Sibiu a acumulat 37 de zile cu valuri de căldură, al patrulea cel mai mare număr din România, după Alba, Gorj și Hunedoara. Iar în iunie 2025, a plouat mai puțin decât oriunde altundeva în țară: „cea mai mare abatere negativă, de 101,4 mm, înregistrându-se la Sibiu”, arată raportul.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ce pastorală atita timp cit decorează și susține un ursar și un șarlatan ambii pro ruși și anti români????
Sigur ai citit articolul
(Acest comentariu a fost moderat din cauza limbajului licențios/jignitor)
(Acest comentariu a fost moderat deoarece incită la ură)
pai daca adevarata bogatie sta in iubire, pai atunci de ce traiti in opulanta domilor popi, de ce nu va…












Lasă un răspuns