Refuzul vaccinării, al vitaminei K și al alăptării, plus tot mai multe mame minore: alarma trasă de asistenta-șefă de la Neonatologie Sibiu

Refuzul vaccinării, refuzul administrării vitaminei K la naștere, refuzul alăptării și numărul ridicat de mame minore. Acestea sunt, potrivit asistentei-șefe a Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Județean Sibiu, cele mai frecvente provocări cu care se confruntă personalul medical în îngrijirea nou-născuților. Mihaela Mocanu a vorbit despre această realitate într-un interviu publicat miercuri de reprezentanții spitalului.

Potrivit acesteia, personalul nu se mai limitează la actul medical: asistentele trebuie să informeze și să susțină părinții, să combată dezinformarea privind vaccinarea și alăptarea și să colaboreze cu serviciile sociale atunci când mamele sunt vulnerabile sau minore. Secția are un psiholog dedicat, care oferă consiliere în alăptare și discută cu mamele „ori de câte ori este nevoie”.

Pe lângă acest front social, secția tratează zilnic prematuri și nou-născuți cu probleme de adaptare la viața extrauterină, pentru care aplicarea protocoalelor medicale este, spune Mocanu, esențială. Protocoalele au rolul de a standardiza îngrijirile zilnice, dar și de a ghida personalul în situații critice, când intervenția promptă e vitală. Sunt reactualizate periodic, personalul e reinstruit constant, iar fiecare caz e discutat în echipă pentru a vedea dacă a decurs bine sau dacă ar trebui schimbat ceva.

Îngrijirea de tip „cangur”, testată de 15 ani, măsurată acum

Secția de Neonatologie a SCJU Sibiu practică de peste 15 ani „îngrijirea de tip cangur” pentru prematuri și nou-născuții internați în terapia intensivă neonatală. Abia acum, printr-un proiect derulat în prezent la nivelul secției, efectele metodei sunt cuantificate pentru prima dată — rezultatele ar putea încuraja și alte echipe medicale din țară să adopte această practică de îngrijire.

„Îngrijirea de tip cangur” este o metodă de îngrijire a nou-născuților prematuri sau cu greutate mică la naștere, care presupune contactul piele-pe-piele prelungit între copil și mamă (sau tată), copilul fiind ținut, de obicei doar în scutec, direct pe pielea pieptului părintelui, cât mai mult timp posibil pe zi.

Metoda a apărut inițial ca soluție pentru maternitățile cu resurse limitate (incubatoare insuficiente), dar s-a extins pentru beneficiile ei dovedite: stabilizează temperatura, respirația și ritmul cardiac al copilului, favorizează alăptarea, reduce stresul și durerea, ajută la creșterea în greutate și întărește legătura afectivă părinte-copil. E folosită complementar cu îngrijirea medicală standard, inclusiv pentru bebeluși aflați în terapie intensivă neonatală, atâta timp cât starea lor permite.

Cât despre rolul părinților, Mocanu spune că familia rămâne principala responsabilă de sănătatea, dezvoltarea și siguranța copilului chiar din primele ore de viață, iar personalul medical are, dincolo de îngrijirea propriu-zisă, un rol educativ.

„O familie bine informată este mai pregătită să recunoască problemele de sănătate, să respecte recomandările medicale și să ofere un mediu sigur și favorabil dezvoltării nou-născutului,” precizează asistenta șefă.