6,25 de milioane de euro. Arhitecți și cercetători cer Primăriei să cumpere fosta mănăstire a Ursulinelor. „Un oraș istoric și cultural precum Sibiul trebuie să găsească soluții”

Un grup de arhitecți, istorici și cercetători din Sibiu cere Primăriei Sibiu și Consiliului local să inițieze demersurile pentru cumpărarea sau concesionarea fostei mănăstiri a Ursulinelor de pe strada General Magheru nr. 34-36, monument istoric de importanță națională. Inițiativa vine după ce imobilul a fost scos la vânzare de proprietar, iar atât Ministerul Culturii, cât și Consiliul Județean (CJ) Sibiu au anunțat că nu sunt interesate de monument.

Memoriul a fost transmis și redacției Turnul Sfatului, după ce am scris că pe ordinea de zi a ședinței CJ Sibiu din această săptămână a fost introdus un proiect de hotărâre prin care instituția renunță la dreptul de preempțiune asupra imobilului. Semnatarii cer ca ansamblul să rămână în circuit public, cu funcțiuni culturale și educaționale. Valoarea clădirii este de 6.250.000 euro.

„În atenția primarului Astrid Fodor…”

„Prin prezentul memoriu, subsemnații solicităm Primăriei Municipiului Sibiu și Consiliului Local al Municipiului Sibiu inițierea demersurilor necesare pentru achiziționarea sau concesionarea, de către Municipiul Sibiu, a imobilului fostei Mănăstiri a Ursulinelor, strada General Magheru nr. 34-36, monument istoric situat în centrul istoric al orașului, în vederea conservării și punerii sale în valoare ca bun de patrimoniu de interes public”, se arată în memoriu, care îi are printre semnatari și pe academicianul Paul Niedermaier, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători ai arhitecturii transilvănene.

Argumentul central al memoriului este că ansamblul a fost gândit, timp de peste două secole, pentru învățământ, iar reconversia ar trebui să continue această vocație. Documentul enumeră o listă de posibile utilizări: ateliere de arte plastice, design și restaurare, învățământ artistic și vocațional, cu găzduirea Liceului de Artă și a Palatului Copiilor, săli de expoziții permanente și temporare, arhive și centre de documentare, spații pentru conferințe și dezbateri publice, rezidențe pentru artiști și cercetători, precum și spații pentru învățământ universitar.

Semnatarii insistă asupra învățământului artistic. „Un oraș istoric și cultural precum Sibiul trebuie să găsească soluții pentru ca formarea artistică să rămână în centrul său. Prezența elevilor, a profesorilor și a atelierelor de creație într-o clădire istorică centrală ar contribui la menținerea caracterului viu al zonei”, se arată în memoriu.

Valoarea de vânzare este la prețul de 6.250.000 euro

Cât costă ansamblul reiese din înștiințarea trimisă pe 20 august de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia către CJ Sibiu, document semnat de vicarul general Lukács Imre-Róbert. „Valoarea de vânzare este la prețul de 6.250.000 (șase milioane două sute cincizeci de mii) Euro”, se arată în adresă. Conform înștiințării, 2.500.000 de euro se plătesc la data semnării contractului autentic de vânzare-cumpărare, iar diferența de 3.750.000 de euro urmează să fie achitată în trei tranșe egale, de câte 1.250.000 de euro, cu scadențe la 31 iulie 2027, 31 iulie 2028 și 31 ianuarie 2029.

Prin aceeași adresă, arhiepiscopia a declarat „că imobilul nu face obiectul unor litigii” și a cerut CJ să comunice dacă își exercită dreptul de preempțiune. Ansamblul a intrat în proprietatea arhiepiscopiei prin retrocedare, în baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, emisă în mai 2011 și înscrisă în cărțile funciare în noiembrie 2011 și iulie 2012.

Mai menționăm că extrasul de carte funciară anexat la proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi a ședinței CJ aduce un detaliu care se leagă de temerile semnatarilor memoriului. Pe parcela de 525 de metri pătrați dinspre strada General Magheru, cea care include casa, este notat un contract de concesiune încheiat în septembrie 2014 între Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, în calitate de concedent, și societatea Corint Hotel SRL, în calitate de concesionar. Termenul contractului este de 49 de ani, până în septembrie 2063.

„E un lucru bun că s-a găsit cineva să investească, dar orașul are nevoie de păstrarea acestei funcțiuni”

Arhitecta Heidrun König, unul dintre semnatari, subliniază că miza cea mai mare este curtea interioară cu galerii a fostei mănăstiri. „Ce este foarte interesant este claustrul, care e un spațiu foarte frumos, un spațiu deschis, accesibil publicului. El s-ar pierde. S-ar face practic numai o curte de lumină pentru camerele de hotel și ar fi inaccesibil din afară”, a explicat aceasta pentru Turnul Sfatului.

Ea a adăugat că și structura interioară ar avea de suferit. „S-ar fragmenta bolțile, dacă s-ar face acolo camere pentru hotel. Și, ca arhitect, nu-ți place așa ceva, mai ales dacă iei un spațiu, ca acesta, frumos al orașului”, ne-a mai spus König. Arhitecta spune că nu contestă intenția de a investi în clădire. „Bineînțeles că este un lucru bun, că s-a găsit cineva să investească și să recupereze clădirea. Pe de altă parte, orașul are nevoie de păstrarea acestei funcții, educaționale și culturale, plus că e în centru și ar fi foarte interesant să rămână pentru oraș, să nu se piardă. Un claustru din acesta e prețios ca spațiu public”, a explicat ea.

Heidrun König a exemplificat cu situația actuală a instituțiilor de învățământ din oraș. „Palatul Copiilor are loc într-un bloc. Liceul de Artă a pierdut clădirea și sunt și facultăți de la universitate care au nevoie de spații de învățământ. Practic, mănăstirea era pentru învățământ, are spații mari și luminoase”, a spus ea.

În memoriu, arhitecții cer ca intervențiile viitoare să păstreze legătura dintre biserică și claustru, „legat simultan, în perioada dominantă de funcționare (1733-1949), de spațiul principal de cult, cu 9 deschideri, uși și ferestre, la cele 5 niveluri subsol-pod”.

Interesul public al achiziției monumentului

Arhitecții și cercetătorii argumentează și interesul public al achiziției, menționând patru direcții: patrimonial, urbanistic, civic și cultural. „Transformarea clădirii într-o direcție neculturală este incompatibilă cu caracterul edificiului”, scriu semnatarii.

În concluzie, semnatarii atrag atenția asupra faptului că monumentul este „un ansamblu deosebit de rar”: „Achiziționarea sau concesionarea de către Municipiul Sibiu ar permite conservarea coerentă a patrimoniului și utilizarea sa publică. Astfel s-ar asigura accesul public la un ansamblu deosebit de rar, printre puținele de acest tip păstrate în spațiul european”.

Ce urmează pentru monumentul de 6,2 milioane de euro

Turnul Sfatului a solicitat un punct de vedere de la Primăria Sibiu cu privire la acest subiect.

Precizăm că vânzarea unui monument istoric aflat în proprietate privată se poate face doar după parcurgerea procedurii dreptului de preempțiune, conform Legii privind protejarea monumentelor istorice. Statul, prin Ministerul Culturii, are prima opțiune, iar dacă refuză, dreptul se transferă autorităților publice locale. Pentru imobilul de pe Magheru, ministerul a comunicat pe 17 august că nu își exercită dreptul, iar CJ Sibiu are pe ordinea de zi a ședinței de joi, 27 august, proiectul de hotărâre prin care județul renunță la rândul său, pentru că „nu a fost identificată necesitatea achiziționării imobilului în vederea realizării unor obiective de interes județean”.