Noul Cod al urbanismului. Poți să-ți repari casa din centrul istoric fără avizul ministerului Culturii? Nici funcționarii și arhitecții nu au, încă, un răspuns: „În curând ne blocăm”

Mai este necesară aprobarea Direcției pentru Cultură atunci când proprietarul unei case obișnuite din centrul istoric vrea să facă reparații? Noul Cod al urbanismului a primit interpretări diferite în cadrul unei dezbateri organizate vineri la Sibiu. Reprezentanții Direcției pentru Cultură susțin că avizul rămâne obligatoriu, în timp ce unii arhitecți consideră că proprietarii nu pot fi sancționați în lipsa unei reguli clare.

Primari, arhitecți și reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în urbanism, construcții și protejarea patrimoniului s-au întâlnit vineri, 11 septembrie, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Dezbaterea a fost organizată de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, pornind de la noile reguli privind intervențiile asupra monumentelor și clădirilor din zonele protejate. La tribună s-au aflat Ilie Dan Nanu, directorul executiv al Direcției pentru Cultură, Paul Mureșan-Iuga, arhitectul-șef al județului Sibiu, și Ioan Marian Țiplic, președintele Comisiei Naționale de Arheologie.

„Și Consiliul Județean și Primăria Sibiu sunt în ceață”

Ilie Dan Nanu a deschis discuția despre dificultățile apărute după intrarea în vigoare a noului Cod.

„Din câte am înțeles, și Consiliul Județean, și Primăria Sibiu sunt în ceață în ceea ce privește emiterea certificatelor de urbanism. Noi, în curând, nu o să mai avem înregistrări de dinainte de 25 august și ne blocăm și noi. Și asta este valabil și pentru toate primăriile care au serviciu de urbanism și emit certificate de urbanism”, a spus directorul Direcției pentru Cultură.

Nu toate casele dintr-o zonă protejată sunt monumente. Unele sunt monumente în sine, altele sunt recunoscute prin planurile urbanistice ca având valoare, iar restul sunt clădiri obișnuite care beneficiază de un regim special numai pentru că se află, de exemplu, într-un centru istoric sau în apropierea unui monument. Pentru monumente și clădirile recunoscute ca valoroase există o procedură prin care proprietarul trebuie să obțină acordul Direcției pentru Cultură. Întrebările apar în cazul caselor obișnuite. Noul Cod permite efectuarea unor reparații fără autorizație de construire, dacă nu sunt schimbate forma și aspectul clădirii. Pot intra aici, în anumite condiții, reparații interioare, lucrări la pardoseli și instalații sau intervenții asupra acoperișurilor și împrejmuirilor.

Ajuns la această categorie de clădiri, Nanu a arătat lipsa pe care el și colegii săi au identificat-o în noua procedură.

„În zonele construite protejate, unde nu sunt monumente sau clădiri cu valoare arhitecturală, nu mai apare acordul. Și câțiva colegi, directori din direcțiile județene pentru cultură, am scris ministerului și au spus că vor îndrepta legislația”, a declarat Nanu.

„Ministerul Culturii va trebui să vină cu niște clarificări”

Arhitectul-șef al județului a plasat problema într-un context mai larg, arătând că noul Cod a schimbat inclusiv felul în care sunt controlate și sancționate lucrările.

„Legislația, în acest moment, pe partea de disciplină, este modificată semnificativ. Din discuția pe care am avut-o cu organele de control, este foarte dificil dacă nu se va veni suplimentar cu elemente procedurale privind activitatea de disciplină în construcții, inclusiv în zonele protejate”, a explicat Paul Mureșan-Iuga.

El a avertizat că unele fapte care înainte erau tratate direct ca infracțiuni ar putea fi considerate, în funcție de lucrare și de rezultatul verificărilor, simple contravenții.

„Încă mai așteptăm să se vină cu norme de aplicare a Codului, dar, așa cum am așteptat 15 ani după normele de aplicare ale vechii legislații, cred că o să mai dureze puțin până să fie totul foarte clar. Cel puțin Ministerul Culturii va trebui să vină cu niște clarificări privind modul de interpretare a articolelor care se referă la monumente, zone de protecție și zone protejate”, a continuat arhitectul-șef al județului.

Pentru proprietari, aceste neclarități pot avea efecte concrete. O persoană poate înțelege că are voie să înceapă o reparație fără autorizație, în timp ce primăria sau Direcția pentru Cultură poate considera că lucrarea are în continuare nevoie de un aviz. În funcție de interpretarea aplicată, lucrările pot fi oprite sau sancționate.

Două interpretări opuse în aceeași sală

Arhitectul Dan Isăilă a prezentat unul dintre punctele în care noile reguli intră, în opinia sa, în conflict cu legislația privind protejarea monumentelor.

„S-a discutat și s-a concluzionat ceva legat de lucrările care nu se mai supun avizării Ministerului Culturii. Or asta contrazice legea specială, care spune că toate intervențiile în zonele construite protejate și în zonele de protecție se fac cu avizul sau acordul Ministerului Culturii. Din punctul nostru de vedere, primează legea specială și nu se pot face lucrări în astfel de zone fără acordul sau avizul Direcției”, a spus Isăilă.

Din sală a venit întrebarea ce trebuie să facă proprietarii până când regulile vor fi corectate.

„Deocamdată este un conflict juridic și se poate ajunge în instanță”, a răspuns arhitectul.

Un alt arhitect prezent la dezbatere a contestat această interpretare.

„Eu aș zice că, la momentul de față, ceea ce nu este interzis este permis. Degeaba dumneavoastră faceți proiecții în viitor, pentru că ceea ce nu este interzis expres în legea de astăzi, domnul de la Poliția de Patrimoniu nu poate să aplice. Despre asta vorbim”, a spus acesta.

Isăilă a răspuns că vechea regulă privind avizul nu a fost eliminată în mod explicit.

„În momentul de față există o lege specială a monumentelor. Este anterioară, dar Codul nu elimină acea prevedere din legislația specială. Și atunci cine are dreptate se va vedea în instanță”, a concluzionat arhitectul

Paul Mureșan-Iuga a avertizat că o corectare rapidă a Codului ar putea fi dificilă, deoarece adoptarea documentului este legată de angajamentele asumate de România prin PNRR. Potrivit acestuia, reprezentanții Ministerului Dezvoltării discută deja despre îndreptarea mai multor greșeli și trimiteri incorecte descoperite în text.

Nanu: „Se face cu acordul sau avizul Ministerului Culturii. Punct”

Subiectul a revenit în discuție spre finalul întâlnirii. Ilie Dan Nanu și-a menținut interpretarea potrivit căreia lucrările din zonele protejate trebuie să treacă în continuare pe la Direcția pentru Cultură.

„Cum spunea și colegul, orice intervenție pe monumente, în zone de protecție a monumentelor, în zone construite protejate, ansambluri, situri istorice și situri arheologice se face cu acordul sau avizul Ministerului Culturii. Punct”, a spus Nanu.

Din sală i s-a atras atenția că noul Cod elimină prevederile mai vechi care intră în contradicție cu el. Schimbul de replici nu a dus însă la o interpretare comună. Ioan Marian Țiplic a intervenit arătând că textele ar fi trebuit verificate și puse de acord înainte de intrarea în vigoare, altfel în lipsa unei explicații oficiale, fiecare instituție va trebui să decidă cum aplică noile reguli.

„În mod normal, n-ar trebui să ajungă în situația asta. Ar fi trebuit să fie corelate în momentul în care au fost construite aceste prevederi. Adică, în momentul în care vii cu o soluție pentru a rezolva o problemă, rezolvarea nu înseamnă să creezi probleme în altă parte. Din păcate, aici suntem: ne vom situa în funcție de cum interpretăm la momentul respectiv. Și da, se va ajunge și în instanță, pentru că, în unele situații, cineva va fi nemulțumit și o să spună: «Nu, pentru că uite ce scrie în partea cealaltă». Fiecare dintre noi va experimenta, într-o manieră mai mult sau mai puțin neplăcută, această neconcordanță legislativă”, a spus președintele Comisiei Naționale de Arheologie.