Cancerul, de la prevenție la terapii personalizate. Medicul Alexandra Mihaela Cipăian, de la Spitalul Județean Sibiu, răspunde la întrebările pacienților

Aproximativ 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc, iar șansele de vindecare sunt cu atât mai mari cu cât boala este depistată mai devreme. Dr. Alexandra Mihaela Cipăian, medic primar oncologie medicală la Spitalul Județean Sibiu, explică cum se pune diagnosticul, cum se stabilește tratamentul și ce rol au noile terapii.

Reprezentanții Spitalului Județean Sibiu au publicat joi dimineață un material în care medicul Alexandra Mihaela Cipăian, de la Secția Clinică Oncologie, răspunde la întrebări despre prevenția, diagnosticul și tratamentul cancerului.

Fumatul, alcoolul și greutatea, printre factorii de risc care pot fi evitați

„Nu toate cancerele pot fi prevenite, însă o proporție importantă poate fi evitată prin reducerea factorilor de risc cunoscuți. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că aproximativ 4 din 10 cazuri de cancer sunt asociate unor cauze care pot fi prevenite”, a explicat medicul oncolog.

Printre cele mai importante măsuri, specialista enumeră evitarea fumatului și a expunerii la fumul de tutun, limitarea consumului de alcool, menținerea unei greutăți corporale normale, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată. Este importantă și protecția față de expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete și față de carcinogenii profesionali sau de mediu.

Un rol important îl are și prevenirea infecțiilor asociate cu apariția unor cancere. „Vaccinarea împotriva HPV reduce riscul cancerului de col uterin și al altor cancere asociate HPV, iar vaccinarea împotriva virusului hepatitic B contribuie la prevenirea cancerului hepatic”, a precizat dr. Alexandra Mihaela Cipăian.

Prevenția înseamnă însă și depistare precoce. Participarea la programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal permite identificarea unor leziuni precanceroase sau a cancerului într-un stadiu în care șansele de vindecare sunt mai mari.

„Este important de subliniat că screeningul se adresează persoanelor fără simptome. Apariția unor simptome persistente sau neobișnuite impune prezentarea la medic și nu trebuie amânată până la următoarea examinare de screening”, a atras atenția medicul.

Biopsia rămâne elementul fundamental pentru diagnostic

Diagnosticul începe, de regulă, cu anamneza și examenul clinic, urmate de investigații adaptate organului sau simptomelor suspecte, precum analize de laborator, ecografie, radiografie, tomografie computerizată (CT), rezonanță magnetică (RMN), endoscopie sau alte metode specifice.

Dacă investigațiile identifică o formațiune suspectă, în majoritatea tumorilor solide diagnosticul de certitudine necesită prelevarea unei probe de țesut, adică biopsia, și examinarea anatomopatologică. Anatomopatologul stabilește tipul histologic al tumorii, iar examenul poate fi completat prin imunohistochimie și teste moleculare sau genetice, atunci când acestea sunt necesare.

După confirmarea malignității urmează stadializarea, adică evaluarea extensiei bolii la nivel local, ganglionar și, dacă este cazul, la distanță, o etapă pe care medicul o descrie drept esențială pentru alegerea strategiei terapeutice.

Investigațiile diferă foarte mult în funcție de localizarea suspectată. Pot fi folosite investigații imagistice precum ecografia, mamografia, CT-ul, RMN-ul și, în anumite situații, PET-CT-ul, explorări endoscopice precum endoscopia digestivă, colonoscopia sau bronhoscopia, dar și investigații moleculare și genetice efectuate asupra tumorii sau, în anumite situații, din sânge. „Biopsia cu examen histopatologic rămâne elementul fundamental pentru confirmarea majorității cancerelor”, a subliniat specialista.

Medicul avertizează și în privința markerilor tumorali din sânge, care nu trebuie interpretați ca teste care, singure, confirmă sau exclud un cancer. „Ei pot fi utili în anumite situații pentru diagnostic, evaluarea prognosticului sau monitorizarea evoluției, dar pot fi modificați și în afecțiuni necanceroase. De asemenea, un rezultat normal nu exclude afecțiunea oncologică”, a explicat aceasta.

Nu există o schemă de tratament universală

Tratamentul modern al cancerului este multidisciplinar și poate include, în funcție de tipul și stadiul bolii, chirurgie, radioterapie și tratamente oncologice sistemice. În oncologia medicală sunt folosite chimioterapia, care acționează în principal asupra celulelor cu multiplicare rapidă, hormonoterapia, indicată în anumite tumori hormonodependente, în special cancerul mamar și cancerul de prostată, terapiile țintite, imunoterapia, precum și tratamentul suportiv și paliativ, destinat prevenirii și controlului simptomelor și al efectelor adverse.

„În oncologia actuală nu există o schemă universală care să poată fi aplicată tuturor pacienților cu același diagnostic”, a precizat dr. Alexandra Mihaela Cipăian.

Planul terapeutic ține cont de tipul histologic al cancerului, stadiul bolii, caracteristicile biologice și moleculare ale tumorii, starea generală a pacientului, funcția organelor, bolile asociate și tratamentele administrate anterior. Decizia este ideal luată în cadrul unei echipe multidisciplinare, așa-numitul „tumor board”, din care pot face parte oncologul medical, chirurgul, radioterapeutul, anatomopatologul, radiologul și alți specialiști.

„Un element fundamental îl reprezintă și discuția cu pacientul. Beneficiile anticipate, riscurile și reacțiile adverse ale tratamentului, precum și preferințele pacientului trebuie integrate în decizia terapeutică”, a adăugat medicul.

Oncologia de precizie și noile terapii

Potrivit specialistei, una dintre cele mai importante evoluții ale ultimilor ani este trecerea de la tratamentul bazat exclusiv pe localizarea tumorii spre oncologia de precizie. Analiza moleculară a tumorii poate identifica modificări genetice sau proteice care pot fi atacate cu medicamente specifice.

În prezent se dezvoltă rapid noi generații de terapii țintite, inhibitorii punctelor de control imun și combinațiile de imunoterapii, conjugatele anticorp – medicament, în care un anticorp recunoaște o țintă de pe celula tumorală și transportă către aceasta un agent citotoxic, noi forme de anticorpi terapeutici și, pentru anumite boli hematologice, terapii celulare.

Medicul atrage însă atenția că aceste tratamente nu înlocuiesc automat chimioterapia, chirurgia sau radioterapia și nu sunt potrivite pentru fiecare pacient. „«Nou» nu înseamnă neapărat «mai bun» pentru orice pacient. Important este ca tratamentul să fie cel demonstrat ca fiind eficient pentru situația oncologică respectivă”, a explicat aceasta.

Imunoterapia nu atacă direct tumora în același mod ca chimioterapia, ci ajută sistemul imun să recunoască și să combată mai eficient celulele tumorale. Cea mai utilizată categorie este cea a inhibitorilor punctelor de control imun, care blochează mecanisme prin care tumora reușește să „frâneze” răspunsul imun. Eficiența imunoterapiei diferă considerabil de la un cancer la altul și de la un pacient la altul.

Terapiile țintite acționează asupra unor molecule sau căi biologice esențiale pentru dezvoltarea tumorii, motiv pentru care identificarea țintei prin analiza tumorii este adesea obligatorie înainte de prescriere. „Ele pot produce răspunsuri foarte bune și, în anumite situații, pot controla boala pentru perioade îndelungate. Au însă propriile reacții adverse și mecanisme de rezistență, motiv pentru care necesită monitorizare de specialitate”, a precizat medicul oncolog.

„Cancerul a devenit o boală cronică”

„Cancerul nu reprezintă o singură boală, ci un grup foarte mare de boli cu comportamente biologice diferite. Progresele diagnostice și terapeutice din ultimii ani permit tratarea tot mai individualizată a pacientului, iar pentru toate formele de cancer rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât boala este depistată mai devreme”, a transmis dr. Alexandra Mihaela Cipăian.

Prevenția, participarea la programele de screening, prezentarea la medic atunci când apar simptome persistente și accesul rapid la diagnostic și tratament de specialitate rămân, potrivit medicului, elementele esențiale în reducerea impactului cancerului asupra pacienților și familiilor lor.

„În prezent cancerul a devenit o boală cronică cu evoluție imprevizibilă, numeroși bolnavi beneficiind de supraviețuire de lungă durată, cu calitate bună a vieții”, a conchis medicul.