„Totul se rezumă acum la supraviețuire. Unul din trei restaurante se va închide ”. Discuție cu reprezentanții HoReCa Sibiu despre noul regulament al teraselor, scăderea consumului și Săptămâna Gastronomică

Noul regulament al teraselor, profilul consumatorului din Sibiu, personalul adus din Asia, liniile de credit pe care operatorii sunt nevoiți să le acceseze pentru a-și menține afacerile în viață și programul Săptămânii Gastronomice sunt principalele subiecte pe care turnulsfatului.ro le-a discutat cu Horațiu Bujac și Remus Mocanu, reprezentanți ai Organizației Patronale HoReCa din Sibiu.

Acum câteva zile, Old Lisbon, unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Sibiu a fost scos la vânzare. Unul dintre motivele invocate de patron la acele momente a fost regulamentul nou al teraselor.

Citește și:

Horațiu Bujac explică faptul că obligativitatea de a menține terasa și de o plăti timp de șapte luni este cel mai mare deranj pe care îl reclamă operatorii din organizația pe care o reprezintă și care numără aproximativ 80 de membri.

„În situația în care rămân valabile cele șapte luni nu mai poate fi discutat prețul pe metru pătrat. Pentru că cel care funcționează trei luni de zile, dar plătește șapte, dacă facem un calcul, iese cu 10 lei pe m² pe zi.

Încercăm să găsim o modalitate împreună cu administrația locală pentru o a doua variantă de a face o licitație pe extensia terase. Avem piețe ca Huet, Schiller sau Aurarilor, unde nu merită. Oamenii scot terase doar în iulie-august când într-adevăr este sezon, nu-i corect să plătească șapte luni.

Trebuie găsită o variantă pentru că aceste piețe mor sau vom găsi doar terase părăsite, dezolante, în care mobilierul ocupă domeniul public, dar nu sunt clienți. Sper să găsim o variantă ca să-i ajutăm și pe operatorii care nu au terase închise, să nu mai plătească această taxă”, a explicat Bujac pentru turnulsfatului.ro.

Operatorii renunță la oameni

Impredictibilitatea și fiscalitatea crescută sunt motivele pentru care majoritatea administratorilor din HoReCa sibiană se gândesc să schimbe domeniul de activitate. Primul semnal în acest sens este concedierea personalului.

„După cum se vede, avem deja cazul restaurantului Old Lisbon care a anunțat că o să vândă. Operatorii se plâng destul de mult, renunță la oameni. Noi n-am întâlnit de ani de zile pe grupuri să găsim personal pentru angajare, administratorii să spună că au oameni la care vor să renunțe și să întrebe dacă interesează pe cineva”, arată Bujac.

O altă situație amintită de el este faptul că nici nu s-a terminat bine sezonul turistic și există operatori din Sibiu care lucrează cu credite bancare.

„Mulți operatori lucrează de la sfârșitul lui august – jumătatea lui septembrie cu linii de credit de la bănci. Este o problemă ca acum, la sfârșit de sezon de vară, să începi deja să intri în linii de credit. Nu mai aducem în discuție ideea de a reinvesti profitul care nu prea mai este, de a evolua și de a mai deschide, poate, un spațiu și a crea locuri de muncă. Totul se rezumă acum la supraviețuire”, a spus Bujac.

Remus Mocanu completează faptul că, în aceste condiții, operatorii sunt forțați de împrejurări să crească prețurile.

„Aceste probleme sunt greu de reglat și mai este o situație pe care vrem să o expunem. Dacă nu se va rezolva problema cu terasele, unii proprietari vor fi nevoiți să scumpească prețul care oricum e perceput ca fiind scump. Nu mai au control. Acele patru luni, chiar cinci, trebuie absorbite cumva. Orice mărire de taxe se vede în prețul final al produsului”, a explicat Remus Mocanu pentru turnulsfatului.ro.

Cum ar putea ajuta administrația

I-am întrebat pe reprezentanții HoReCa și care ar fi principalele direcții în care administrația ar putea ajuta această industrie.

„Regulamentul teraselor este principalul lucru cu care ne-ar putea ajuta acum administrația. Apoi, canalul de dialog. Ne dorim ca administrația să vadă în noi niște parteneri, iar dacă există acest canal de dialog, eu cred că totul se poate rezolva. Suntem în patronat, reprezentăm 80 de locații. De fiecare dată încercăm să apărăm interesele operatorilor, vedem în administrația locală un partener. Ne dorim să ne ceară părerea, să participăm la formarea regulamentului, pentru că putem ajuta, suntem deschiși să ajutăm.

Și ce mai dorim? Dorim ca de fiecare dată aceste evenimente care se întâmplă în anumite piețe să se îndrepte și către operatorii locali economici, pentru că banii rămân în orașul acesta. Noi oferim locuri de muncă și nu este corect ca cei care vin să vândă la târguri să beneficieze de clienți pe care noi îi așteptăm tot anul. Vorbim de prețuri clar mai mari decât ale noastre, fără servicii, fără autorizațiile de igienă. Nu cred că este normal și corect să avem 20 și 30 de foodtruck-uri. Ar putea să vină către noi și să vedem dacă putem noi să operăm, iar dacă nu putem, atunci să se îndrepte către ei”, a spus Bujac.

Cei doi atrag atenția asupra faptului că toată lumea are de suferit în această ecuație.

„Suferă administrația locală, suferă turistul că vede orașul dezolant și părăsit. Suferă operatorii care trebuie să renunțe poate la o parte din terasă sau să nu mai deschidă terasa. Suferă angajați, suferă furnizorii de materie primă, până la cei care închiriază mașini. Toată lumea suferă și nimeni nu are de câștigat”, a descris Bujac situația.

El a adus în discuție și sacrificiile pe care le fac cei din domeniul HoReca pentru a-și ține afacerile în viață.

„Nimeni nu știe liniile de credite pe care le avem. Munca în ospitalitate înseamnă 16 ore pe zi pentru un administrator. În weekenduri, când oamenii sunt liberi, noi trebuie să lucrăm pentru ei. De sărbători noi lucrăm, în vacanțe la fel. Nimeni nu contorizează treaba aceasta. Mulți văd doar câteva terase pline la evenimentele cunoscute, când iese toată lumea, iese tot orașul și decid să judece”, a transmis Horațiu Bujac.

Săptămâna gastronomică

Organizat pentru prima dată în martie 2026, programul Săptămâna Gastronomică va fi reluat în luna noiembrie. Ideea de a organiza acest eveniment a venit tocmai din dorința de a-i scoate pe sibieni din case, explică cei doi.

„Este o inițiativă prin ne dorim care să-i scoatem pe sibieni din casă, să vadă restaurantele noastre și ce servicii oferim, dar să trăiască și o experiență. Proiectul Săptămâna Gastronomică a fost un real succes și o să-l mai facem. Am ascultat feedback-ul operatorilor care la început erau sceptici, iar apoi ne-au spus că au rămas fără materie primă. Am dat aproape 6.000 de meniuri. A fost un gest pentru comunitate, operatorii n-au câștigat. Au fost meniuri a la carte care se vând cu 100 sau peste 100 de lei, iar în cadrul acestui proiect s-au vândut cu 50 de lei”, a completat Remus Mocanu.

Care este profilul sibian în 2026 – porții mai puține împărțite la mai mulți oameni

Am vorbit cu cei doi și despre tendința clienților de a consuma mai puțin. Mulți dintre cei care trec pragul restaurantelor sunt oameni care rămân atenți la bani, iar uneori un singur preparat se împarte la mai multe persoane.

„Consumatorul sibian în 2026 este mai chibzuit. Iese mai puțin. Deja se împart preparate și este normal să fie așa. Noi înțelegem climatul acesta prin care trecem, cu război la graniță. Nu avem guvern de atâta timp, vorbim despre instabilitate politică și la nivel mondial și la nivel național. Toate s-au scumpit, omul ține de bani.

Sunt oameni care împart pizza în două sau cumpără două garnituri la un preparat de carne, e clar că este o scădere în jur de 20%, vizibilă în încasări. Cred că unul din trei restaurante va pica. Într-adevăr va fi o triere a pieței. Cei care sunt serioși și oferă calitate și servicii vor rezista. Dar unul din trei restaurante se va închide”, a mai spus Horațiu Bujac.

Un sezon care a început mai târziu

Potrivit reprezentanților HoReCa, luna august a fost cea mai bună din punct de vedere a încasărilor. Târgul de Crăciun este gura de aer pe care industria speră să o ia pentru a trece peste lunile de iarnă în care consumul va scădea drastic.

„A fost un sezon care a început mai târziu. În fiecare an simțim că începe tot mai târziu. Anul trecut am avut iulie, acum am avut august și septembrie, până la începutul școală. Într-adevăr, am simțit turism adevărat ca în 2023, dar doar în luna august. Incertitudinea și nesiguranța pe care o au românii și turiștii i-au făcut să nu-și programeze concediile din timp”, au mai transmis ei.

„Pierdem români, câștigăm Asia”

Horațiu Bujac aduce în discuție și problema personalului. Jumătate din personalul de la unitățile pe care le administrează este adus din Asia. Motivele pentru această alegere sunt multiple.

„Noi, în continuare ne pregătim echipele, încercăm să aducem oameni către business. Pierdem românii, câștigăm Asia. Eu sunt hotărât ca doar șefii de sală, managerii, șeful bucătar să rămână români.

Vă spun și de ce. În ultimele două săptămâni am avut trei români care au plecat fără preaviz de o săptămână, de două, fără măcar să-ți dea timp ca să te poți pregăti. Și atunci preferi liniștea. Am adus din India, i-am instruit. Lucrează la același program, învață, le oferim cazare și masă. Sunt fideli, nu sunt buni pe creație, dar sunt foarte buni pe execuție”, a mai spus el.

„În ianuarie și februarie vor dispărea foarte mulți”

În această situație, nici ministerul nu are un plan bine stabilit pentru a susține HoEeCa, arată cei doi.

„Ianuarie și februarie vor fi luni grele, vor dispărea foarte mulți. Anul viitor va fi oarecum similar dacă nu se opresc conflictele. N-avem niciun program bine stabilit de minister. N-a venit cu nimic concret, absolut nicio viziune, niciun proiect de turism. Am fost la întâlnire la Constanța cu Federația Patronatelor, ne-am adunat 33 de patronate. Anul acesta ni s-a spus că avem un buget de 2 milioane de euro pentru promovarea României. Când Bulgaria are aproape 18 milioane de euro. Este o rușine”, a declarat Mocanu.

Întrebat dacă această perioadă se poate asemăna cu cea din pandemie, Bujac dă de înțeles că în pandemie lucrurile au fost mai simple.

„Stăm într-un sistem de avarie, cu frâna de mâna trasă, doar pe supraviețuire. În pandemie ai închis,  ți-ai trimis oamenii acasă, nu ai cheltuieli. Acum toate cheltuielile acestea curg. Să nu ne uităm că sunt clienți vinerea și sâmbăta. Noi trebuie să avem un flux de clienți pentru că în timpul când nu sunt clienți gazul merge, luminile merg, totul funcționează, lucru care generează costuri”, a spus Bujac.

Remus Mocanu a oferit și câteva exemple concrete legate de sprijinul care ar putea fi oferit din partea Guvernului.

„Guvernul ne vede pe noi numai ca pe o formă de venit bugetar, nu ca pe o industrie. Noi nu cerem să fim scutiți de taxe, dar vrem ca taxele care ni se iau să se întoarcă în infrastructura care aduce noul turist, să se întoarcă tot în turism.

După care ne-ar ajuta și un fond pentru investițiile HoReCa, cum are Italia, cum oferă granturi Italia, Franța. Acele țări sunt văzute într-adevăr ca o infrastructură. După care ne-ar mai ajuta un program de pregătire de personal pe termen lung. Generația până în ’89 avea școli de pregătire, erau foarte buni pe meserie. Erau profesioniști, chiar dacă nu era așa mare varietate de produse ca acum.

În România înainte de ’89 industria turismului era mai mult mai bine susținută de guvern. Acum totul e foarte superficial, văzut la nivel guvernamental. A ajuns fiecare operator, administrator, patron să-și pregătească personalul propriu. El vine aproape necunoscător”, a concluzionat el.

În contextul incidentului de la Avrig, am adăugat ulterior și o întrebare despre situația de la Palatul Brukenthal și cum este afectată încrederea consumatorilor în oameni.

„Sunt situații izolate care nu pot reprezenta toată industria. Dacă s-a întâmplat la o unitate de alimentație publică, asta nu înseamnă că restul trebuie să sufere pentru un caz izolat care nu a respectat normele de igienă”, a adăugat Bujac ulterior.