Sibiul, pe primul loc în țară la plecările spre Germania în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. „Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul cu record național la dosare blocate și aprobări oficiale”

Județul Sibiu a avut, între 1 ianuarie 1987 și 1 septembrie 1989, cele mai multe cereri noi de plecare definitivă în Republica Federală Germania, 14.215, și cele mai multe aprobări, 9.968. Tot aici se aflau, la 1 septembrie 1989, cele mai multe cereri blocate din țară, 28.658, arată documente ale Securității publicate luni de CNSAS.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat pe Facebook prima parte a unei serii intitulate „Exodul tăcut”, dedicată emigrării din România în Republica Federală Germania în perioada 1987 – 1989. Documentele publicate luni cuprind situații statistice, întocmite pe județe.

Sibiul, pe primul loc la cereri și la aprobări

Din cele 47.132 de cereri noi de plecare definitivă în RFG depuse în țară în perioada analizată, 14.215 au venit din județul Sibiu, adică aproximativ 30%. Pe locurile următoare se aflau Timișul, cu 11.838 de cereri, și Brașovul, cu 5.197.

Dintre solicitanții din Sibiu, 13.084 erau de naționalitate germană, 1.000 de naționalitate română, 122 de naționalitate maghiară și 9 de alte naționalități. Femeile erau ceva mai multe decât bărbații, 7.491 față de 6.724. Pe lista solicitanților se aflau 3.611 copii sub 14 ani și 3.916 persoane de peste 50 de ani, dar și 1.062 de membri ai Partidului Comunist Român (PCR).

Tot Sibiul conduce și la aprobări. Din cele 35.486 de plecări definitive aprobate la nivel național, 9.968 au fost în județul Sibiu, înaintea Timișului, cu 8.971, și a Brașovului, cu 4.245. Dintre cei care au primit aprobare în Sibiu, 9.333 erau de naționalitate germană și 533 de naționalitate română.

28.658 de cereri blocate

La 1 septembrie 1989, mai erau de soluționat în toată țara 88.939 de cereri de plecare definitivă în RFG, depuse la organele de pașapoarte începând din 1976. Cele mai multe erau în județul Sibiu, 28.658, urmat îndeaproape de Timiș, cu 28.317, și, la mare distanță, de Brașov, cu 8.904.

„Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968)”, notează CNSAS.

Rămași în străinătate și fugiți peste graniță

Sibiul apare și în statisticile plecărilor ilegale. 551 de sibieni au rămas în mod ilegal în RFG cu ocazia unor excursii sau a tranzitului prin această țară, județul fiind pe locul trei, după Timiș, cu 1.059 de persoane, și Municipiul București, cu 950. Dintre ei, 353 erau de naționalitate germană și 184 de naționalitate română.

Alți 186 de sibieni au trecut fraudulos frontiera și au ajuns în RFG, Sibiul fiind pe locul patru, după Timiș, Arad și Caraș-Severin. Aproape toți erau bărbați, 166, iar 124 aveau între 19 și 30 de ani. 158 dintre ei erau muncitori calificați.

La capitolul celor prinși în tentativa de trecere frauduloasă a frontierei cu intenția de a ajunge în RFG, Sibiul se situa pe locul doi în țară, cu 109 persoane, după Timiș, cu 151. Și în acest caz, majoritatea erau bărbați, 97, iar 73 aveau între 19 și 30 de ani.

Din județul Sibiu nu figurează nicio persoană în situația celor care s-au întors ilegal din RFG în România. La nivel național au fost 10 astfel de cazuri, cele mai multe în Timiș.

Dimensiunea națională a fenomenului

În întreaga țară, regimul a aprobat 12.595 de plecări definitive în 1987, 12.744 în 1988 și 10.147 în primele opt luni din 1989. Documentul întocmit de Securitate precizează că anual plecau în RFG peste 12.000 de persoane. În aceeași perioadă, 5.536 de persoane au rămas ilegal în RFG după excursii sau tranzit, 2.243 au trecut fraudulos granița și au ajuns în Germania, iar 484 au fost prinse în încercarea de a trece frontiera.

„Aceste date oficiale demonstrează că în toamna lui 1989, cu doar câteva luni înainte de Revoluție, societatea românească se afla într-o implozie demografică, profesională și socială profundă”, concluzionează CNSAS.

Documentele publicate de CNSAS: