VIDEO Cum arăta ”Regiunea Gastronomică”, în Sibiu, pe vremea comuniștilor: ”Pentru maniere mai urbane, sunt mititei”

Berbecuți la rotisor, mici și ceafă de porc la grătar, vin, must și bere. Un film datat din 1965 prezintă cum descurgea ”Ziua recoltei”, în centrul Sibiului, în plin regm comunist.

”Teascuri gospodărești gem în strânsori să potolească setea de toamnă a Sibiului. În târla din plin centrul orașului, mușteriii își aleg după plac berbecul pe care vor să-l guste fript, hoțește.

Pentru maniere mai urbane, sunt mititei.

Stropite cu vin sau cu tulburel, susziselor bucate li se face potrivita cântare la care adaugăm și noi cu smerenie ”nu-i da Doamne omului cât poate să ducă””, spune prezentatorul în filmul publicat pe Youtube a Cineclic.

Citește și:

Cartea de bucate a baronului Brukenthal: lipseau cartofii, roșiile și ardeii. Cum se făcea supa de becaţine și tortul Linzer. Câteva din rețetele de acum 275 de ani

Este, evident, un film de propagandă, din presa vremii nici nu am găsit vreo referire la evenimentul care ar fi avut loc în Piața Mică, așa cum pare din imaginile de ma sus.

Se serba însă ”Ziua recoltei” în acea perioadă, iar data destinată acestui eveniment era 1 octombrie.

Fiecare localitate strângea ce producea mai bun, iar localnicii participau la evenimentul ”asezonat” cu un concert al copiilor sau al ansamblurilor din zonă.

”La zile mari oamenii arată cu totul altfel. Aşa mi-au apărut în duminica trecută cînd s-a sărbătorit „Ziua recoltei“, în costume naţionale cooperatori, de toate vîrstele, elevi din Cristian au pornit cu muzică spre terenul desport. Peste tot animaţie, viaţă. Butoaie grele, fum de grătar, fructe alese şi multă lume, mulţi cumpărători”, scria Flacăra Sibiului în 1965, în 1 octombrie, data la care filmul Cineclic se spune că era filmat în Piața Mică.

”De pe o estradă, amenajată special, Iosif Kuffleitner, preşedintele cooperativei agricole de producţie, făcea un scurt bilanţ.

„Avem anul acesta recoltă frumoasă. Grîu de toamnă — 386 320 kg, orz — 91 533 kg, orzoaica— 52 692 kg. Grădina de zarzavaturi ne-a adus pînă în prezent venituri de 430.183lei.“

Şi după alte exemple asemănătoare, pe scenă au evoluat corul şi dansurile şcolarilor, recitările. S-au ridicat apoi paharele pentru cinstire. Sărbătoarea i-a bucurat înacelaşi timp şi pe cisnădieni. Pe malul lacului din localitate s-au întîlnit lucrătoriidin G.A.S. cu cooperatoriidin Cisnădioara. La manifestare au participat sute demuncitori textilişti. Taraful de muzică populară, dansatorii şi soliştii vocali au defilat, în port popular, de la Casa de cultură la celălalt capăt al oraşului,unde au prezentat un plăcutprogram artistic. Mult aplaudate de spectatori au fost şidansurile populare germaneprezentate de artiştii amatori din Cisnădioara. La expoziţia cu vînzare, mult solicitate erau găinile, fructele şi legumele aduse pe piaţă de G.A.S. Cisnădie. Atmosferă sărbătorească a cunoscut şi Avrigul, ca dealtfel toate localităţile din ţară. Artiştii amatori de la Uzina mecanică Mîrşa, printre care am reţinut pe soliştii vocali Florentina Popa, Adrian Niculescu, Ion Stanislav, s-au bucurat alăturide cooperatori. La o sticlă de bere, unii discutau despre Floare Ştef, care primise retribuţie suplimentară 1098 kg cartofi. O întrecuse însă Ioan Luculeţ, pentru că acesta obţinuse 1464 kg cartofi, tot ca retribuţie suplimentară.

Spre seară, la Porumbacu de Jos ardeau focuri de tabără. Lumina lor părea un simbol al sărbătorii. Cinstită cu bucate şi cuvin, cu must şi cu bere în armonia jocurilor apăsate şi a cîntecelor, sărbătoarea lucrătorilor de pe ogoare a consemnat în cartea de aur a agriculturii socialiste o mare izbîndă”, se mai precizează în articol.

Citește și:

Ocna Sibiului, acum peste 100 de ani: ”Oaspeții stabili sunt pe an 1.400—1.500, iar accidentali, câteva zeci de mii”. Problema tricolorului românesc

Șase ani mai târziu, doar vizite în piețe

Tribuna Sibiului scria de ce a mai rămas de ”Ziua Recoltei” în 1971. Primul secretar al județului din acea perioadă, Richard Winter, a făcut de dimineață vizite în toate piețele din Sibiu pentru a fi sigur că sibienii au ce cumpăra la începutul toamnei.

”În Piaţa „1 Mai“, cartofii, varza, fasolea verde, vinetele, ardeiul, ceapa, prunele, merele, perele umpleau din belşug atît standurile amenajate aici de ţăranii cooperatori din Şelimbăr, Alţina, Roşia, Racoviţa, cît şi cele ale I.J.L.F.

În cursul dimineţii pieţele şi unele magazine din Sibiuau fos vizitate de tovarăşul Richard Winter, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiual P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, însoţit de tovarăşii Vasile Bărbuleţ, secretar al Comitetului judeţean Sibiual P.C.R., Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiual P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal, de conducători ai Direcţiei generale judeţene a agriculturii, ai Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi ai unităţilor comerciale cu profil agroalimentar. Tovarăşul Richard Winter s-a întreţinut cu ţărani cooperatori şi cumpărători, apreciind buna aprovizionare şi abundenţa de produse. Totodată a făcut recomandarea ca amenajările existente cît şi buna aprovizionare cu produse agroalimentare să se menţină la acelaşi nivel şi în zilele ce urmează pentru a satisface la cel mai înalt nivel cerinţele cumpărătorilor”, scrie în articol.

Citește și:

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Acum 87 de ani: Negustori italieni și arabi veneau în târgurl din Sibiu pentru achiziția de animale

Foaia Poporului din anul 1937 descrie o zi din târgul de toamnă al Sibiului. Aflăm că orașul nostru era un centru de export de animale pentru țări din vestul Europei și țările arabe.

”În primul rând, numărul vitelor intrate în târg, pentru vânzare, a fost redus cu vreo 30% faţă de târgul de toamnă al anului 1936. In aceiaşi proporţie a fost redus şi numărul cumpărătorilor negustorilor mai ales.

De data aceasta negustorii de vite din Capitală şi alte centre ale ţării au fost absenţi de la târgul de vite. Interesându-ne mai îndeaproape, ca să aflăm pricina neparticipării acestora la târgul de la Sibiu, am fost informaţi din cercurile oficiale ale primăriei municipiului nostru, că urcarea exagerată a preţului vitelor — mai ales aici în regiunile ardelene — a luat curajul negustorilor interni să facă cumpărături mai mari.

În schimb s’au prezentat negustorii streini, care fac pe mijlocitorii între târgurile ţării şi casele de export din streinătate.

Spre deosebire de alte dăţi, la târgul de vite din această toamnă am observat un pronunţat număr de negustori care făceau pe intermediarii cu unele case italiene.

Aceşti negustori au făcut importante cumpărări de boi graşi, care au fost trimişi în oraşul Fiume din Italia. Negustorii intermediari între România şi Palestina — portul Haiffa — au fost foarte puţini, iar cumpărările pe care le-au făcut sunt de mai puţină importanţă. Aceştia din urmă au căutat vitele de cal. II şi III, pe când negustorii italieni au căutat ceea ce a dat târgul mai bun — în deosebi boi, vaci şi junei tineri — pe care i-a plătit destul de bine. De o bună căutare s’au bucurat caii, atât cei graşi, cât mai ales caii potriviţi pentru muncă”, se precizează în articol.

Caii crescuți în Sibiu erau căutați de fabiricile de conserve din Austria, aflăm din același articol.

”Caii graşi au fost cumpăraţi şi transportaţi (3 vagoane) în Austria, pentru fabricile de conserve.

Caii de muncă au fost cumpăraţi la preţuri mulţumitoare de agricultorii din regiunile judeţelor: Sibiu, Făgăraş, Târnava Mare şi Micăşi o parte din jud. Alba.

Buna căutare a cailor se explică cu împrejurarea, că de prezent pe teritorul regiunilor amintite mai sus sunt în curs de executare o seamă de lucrări, ca: introducerea gazului metan, electrificare, construirea de noui şosele pentru manevre, care toate reclamă serviciile de tracţiune animală, cu cai mai ales”, se mai precizează în articolul din Foia Poporului.

Citește și:

„Sibiul verde”: După 117 ani s-a dublat numărul călătorilor de pe transportul public electric. În 1906, aproape un milion de persoane foloseau tramvaiul electric cu energie de la Sadu