O serie de schimbări semnificative sunt necesare pentru a îmbunătăți eficiența administrativă a județului Sibiu și calitatea vieții locuitorilor, reiese din studiul de fundamentare a organizării teritoriale a județului, parte din noul Plan de Amenajare a Teritoriului Județului (PATJ), intrat în etapa de avizare. Unul dintre scenariile studiului sugerează alipirea comunei Șelimbăr la municipiul Sibiu, măsură ce ar putea aduce mai multe beneficii pentru dezvoltarea integrată a zonei decât declararea localității ca oraș.
PATJ Sibiu este un document complex, cu caracter director și reprezintă programul de dezvoltare social-economică a județului pentru următorii 10 ani. Documentul conține informații privind strategia de dezvoltare spațială, rețeaua de localități, locuirea, zonificarea teritoriului, structura socio-demografică, structura activităților, contextul suprateritorial etc.
Documentaţia PATJ conţine piese scrise şi piese desenate (planşe) cu privire la analiza situaţiei existente; diagnosticul prospectiv şi general; strategia de dezvoltare teritorială a judeţului; Planul de acţiune pentru implementarea prevederilor PATJ; Politici publice teritoriale, programe şi proiecte, precum și mai multe studii de fundamentare, printre care cele istorice și arheologice, cu privire la riscurile naturale sau privind organizarea teritoriului județului, la care ne vom referi în continuare.
Studiul de fundamentare privind organizarea teritoriului județean detaliază multiple disfuncționalități în organizarea teritorială actuală a județului. Printre acestea se numără expansiunea „excesivă și nejustificată” a intravilanului (numită în document „urban sprawl”); lipsa infrastructurii și a serviciilor publice și izolarea rurală.
Concret, studiul subliniază că extinderea neplanificată a intravilanului în zona periurbană a Sibiului, inclusiv în Șelimbăr și Cisnădie, a dus la pierderea terenurilor agricole, la probleme de congestionare a traficului, dar și la lipsa sentimentului comunitar în rândul locuitorilor „prin crearea unor spații (cartiere) lipsite de identitate, dar totodată, de cele mai multe ori, și de cele mai elementare dotări sociale sau comerciale”.
Cu referire la infrastructură și la serviciile publice, studiul de fundamentare descrie amănunțit comunele și orașele din județ în care se înregistrează o dotare insuficientă cu servicii publice esențiale și infrastructură tehnico-edilitară, afectând calitatea vieții locuitorilor. Spre exemplu:
„(…) În afară de cinematografe, care au dispărut încă de la rangul anterior, dintre dotările care lipsesc anumitor oraşe de rangul 3 din judeţul Sibiu (e vorba de nouă oraşe: Cisnădie, Avrig, Agnita, Dumbrăveni, Copșa Mică, Ocna Sibiului, Săliște, Miercurea Sibiului și Tălmaciu – n.n.) se numără: tribunalul (de fapt, acesta este specific doar reşedinţelor de judeţ, şi în consecinţă această cerinţă este o eroare a legii), judecătoria şi parchetul (care există doar la Agnita, Avrig și Săliște), notariatul (nu există la Copșa Mică, Ocna Sibiului și Dumbrăveni), spitalul (există doar la Cisnădie și Agnita, în vreme ce la Săliște există o unitate medico-socială), liceul (nu mai există la Ocna Sibiului), hotelul (nu apare deloc sau este subdimensionat faţă de numărul de 50 de locuri de cazare cerut de lege, cu excepţia oraşelor Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului, care au și statutul de stațiuni turistice, și a orașului Dumbrăveni), creșa (nu există practic în niciun oraș), muzeul (nu există la Copșa Mică, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului), sala de expoziții, etc.
(…)
Majoritatea celor 53 de reşedinţe de comună din judeţul Sibiu deţin dotările, instituţiile şi serviciile enumerate în lege. Există însă și excepții. Loamneș este singura comună care nu deține grădiniță, în vreme ce comunele Ludoș, Alma și Brădeni nu dețin cabinete medicale. Farmaciile și punctele faramceutice lipsesc în majoritatea comunelor din Podișul Secașelor (Loamneș, Păuca, Ludoș), Podișul Hârtibaciului (Mihăileni, Bruiu, Merghindeal, Brădeni, Iacobeni, Alțina, Marpod, Bârghiș), unele comune din Culoarul și Dealurile Târnavei Mari (Alma, Ațel, Dârlos, Hoghilag) și izolat în Mărginimea Sibiului (Poplaca, Râu Sadului, Boița). Câteva comune, chiar dintre cele mari (Șelimbăr, Gura Râului, Târnava, Iacobeni) nu dețin bibliotecă. Situația terenurilor de sport este una dintre cele mai diverse, dar nu toate comunele mai dispun de un teren de sport amenajat”.
Scenariul alipirii Șelimbărului la municipiul Sibiu
Studiul propune câteva scenarii și alternative de dezvoltare pentru ameliorarea situației din județ, iar una dintre acestea se referă la alipirea comunei Șelimbăr la municipiul Sibiu la capitolul urbanizare.
În cazul județului Sibiu, se menționează în studiul de fundamentare, numărul de centre urbane este destul de ridicat, peste media națională. „Singura comună care ar putea îndeplini criteriile actuale pentru a trece la statutul urban este Șelimbăr, care este însă o comună periurbană a municipiului Sibiu și care în momentul de față funcționează mai degrabă ca un cartier al municipiului (de fapt, mai multe cartiere, având în vedere că este vorba de mai multe localități rurale incluse în această comună)”, scriu autorii studiului.
În document se precizează că este discutabil dacă eventuala promovare a comunei Șelimbăr la statutul de oraș ar aduce beneficii, atât comunei (viitorului oraș), cât și municipiului Sibiu, cu care aceasta întreține relații foarte strânse, subliniind însă necesitatea de îmbunătățire a gradului de dotare și echipare al comunei Șelimbăr, în raport cu populația existentă în acest moment. „Dar o bună parte a populației este angrenată în activități economice și sociale în municipiul Sibiu, fiind vorba așadar de o populație preponderent navetistă, și care totodată beneficiază de dotările existente în municipiu. Din această perspectivă, beneficiile ar putea rezulta mai degrabă din comasarea comunei Șelimbăr cu municipiul Sibiu, prin includerea sa ca și cartier propriu-zis al municipiului, sau prin integrarea ambelor unități administrativ-teritoriale într-o unitate administrativă de nivel superior, de tipul zonei metropolitane (care ar include totodată și alte unități administrative din apropierea municipiului Sibiu)”, scrie în studiul de fundamentare privind organizarea teritoriului județean.
În ceea ce privește numărul de comune din județul Sibiu, acesta s-a stabilizat după anul 2004, când s-au înființat comunele Boița și Alma, precizează autorii studiului: „În momentul de față, numărul de comune este suficient de mare și nu există condiții pentru înființarea de noi comune. În schimb, există un număr de 13 comune care se situează sub pragul demografic de 1500 de locuitori și care, în cazul unei reforme administrative majore la nivel național, ar putea să fie supuse unui proces de comasare sau unificare administrativă”.
Studiul mai propune, pentru îmbunătățirea conectivității dintre localități, modernizarea căilor de comunicație sau dezvoltarea parteneriatelor intercomunitare, fiind oferite ca exemplu grupurile de acțiune locală.
Studiul poate fi consultat aici. Acesta a fost realizat de Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în baza unui contract de prestări servicii semnat în cursul lunii august 2022 de CJ Sibiu.
Amintim că actualul Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Sibiu (PATJ) a fost elaborat în 2013. În luna octombrie, CJ Sibiu a prelungit valabilitatea documentului, până la finalizarea noii versiuni. Contractul încheiat cu UBB Cluj prevede un termen de realizare a documentației de maxim 36 de luni, adică august 2025, din care 24 de luni sunt alocate actualizării planului și 12 luni pentru avizare și aprobare.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Redactor
Alătură-te comunității
29 de răspunsuri
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Normal ca nu se vrea comasarea cand inclusiv sus numitul are interese imobiliare in zonele Selimbar / Arhitectilor, unde este mai usor sa primesti autorizatie de constructie (haotica) ca mai apoi sa ai pretentia ca Sibiul sa rezolve toate problemele: scoli, gradinite, prelungirea traseelor de autobuz, etc. Iar daca dupa ce tu ai profitat, Sibiul nu iti rezolva problemele, acuzi ifose si alte prostii… kinda ironic
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
Buna ziua Multe date pe care le relatati în articol nu corespund realității. Ar fi ideal ca înainte sa scrieți un articol sa va informați corect referitor la instituții și planuri de dezvoltare locale și regionale . Și va pot da personal exemple ca vorbiți baliverne despre unele informații pe care le relatati aiurea cu exemple din realitate și cu poze clare. Ați uitat sa specificați ca Municipiul Mediaș este al doilea oraș ca mărime unde sunt și spital și judecătorie. Comuna Alma are atât cabinet medical și farmacie funcționale. Orașul Dumbraveni are 2 licee, scolii generale și creșă…Astea sunt puține exemple pe care vi le pot dovedi personal cu poze. Ju mai scrieți doar sa ava aflați în treaba și sa aveți public cititor. Mai bine un articol de calitate cu informații reale, decât prostii scrise aiurea. Un fake de stire care te lasă fara cuvinte.
-
Totodată este ridicol ca zona Arhitecților să aparțină Cisnădiei și nu Sibiului de care este dediartita de un pârâiaș -Valea Săpunului ( cvazisecat 3-4 luni !) ; mai mult , str Dianna Stanca ( din Șelimbăr) se învecinează cu str Liviu Ciulei ( din Cisnădie ) la est de Valea Săpunului !
Argument pentru a extinde intravilanul Sibiului pe axa căii Cisnădiei până la râul Seviș ! -
În primul rand, Consiliul județean nu trebuia sa închidă ochii și sa aprobe construirea cartierului „Arhitecților” (ce idiot a avut ideea acestei denumiri?)
Oare numai mie mi se pare incredibil ca un oraș sa construiască un cartier la 10 km de orașul propriu-zis și lipit de alt oraș?
Selimbarul și cartierul Arhitectilor nu au nevoie de scoli, grădinițe sau alte dotări pentru că, evident, sunt practic niște cartiere ale Sibiului. Cel puțin cartierul Arhitectilor asa a și fost conceput de cei din Cisnădie. Dar, Sibiul are cel puțin scoli și gradinite în toate cartierele. Primăriile din Selimbar și Cisnădie nu și-au bătut capul cu astfel de probleme știind ca majoritatea populației oricum lucrează în Sibiu și se folosesc de toate dotările din Sibiu.
Eu cred ca sunt suficiente argumente ca Selimbarul și cartierul Arhitectilor să devină oficial cartiere ale Sibiului pentru că, practic, asta și sunt.-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Selimbarul e problema?
Arhitectilor e cea mai mare anomalie urbanistica/administrativa din Romania, macar cei din Selimbar isi au primaria aproape. Arhitectilor e unit fizic cu ditamai Sibiul, dar oamenii tin de o primarie de peste coclauri. Nu exista asa ceva in jurul nici unui oras din Romania. Exista o multime de localitati ca Selimbar, dar nu situatia Arhitectilor.
-
-
Cartierul Arhitectilor cand va fi includ in zons metropolitana a Sibiului? Este absurd sa fie atat de aproape de Sibiu, cei care locuiesc in Arhitectilor sa aiba joburi in Sibiu, adresa de Sibiu si sa apartina de un oras la mama naibii, din ounct de vedere administrativ. Ce minte creata a aprobat proiectele inobiliste din Arhitectilor?
-
Nici nu incape discutie: Selimbarul (si da, din pacate si Arhitectilor) ar trebui inglobate in orasul Sibiu. Oricum nu sunt decat niste paraziti de UAT-uri care profita (la propriu) de proximitatea cu resedinta de judet. Oricum legile la noi nu faciliteaza astfel de ajustari, cel mai bun exemplu este asa numitul recensamant din care a reiesit ca Sibiul are mai putini locuitori decat in anii 2000 (sau cand s-a facut ultimul recensamant?). Niste ineptii
-
Poate totusi asta ar fi si ceva benefic,inglobezi atat Bungard Vestem MoHu Selimbar sub tutela Sibiu,renunti la alte aparate bugetare,digitalizezi cat se poate,si scad si cheltuielile bugetare.
La primaria Selimbar in afara de politistul de la Locala care e la usa si din paza si ordine a devenit secretar si el merge si intreaba pt tine una alta,restul sunt cam degeaba…la agricol incapacitatea oamenilor de la birouri de a intelege un lucru pana la regulile de ordine interioara,e haos…daca vrei sa scoti o masina de la impozit ca o vinzi etc,dureaza saptamani,un lucru care s ar putea face online pe loc,efectiv o saptamana esti indisponibil sa progresezi ca stilul de lucru romanesc cu stat la cozi zile,incetineste progresul.Parere personala…prea multe primarii. -
Sa construiesti un cartier cat un oras de mare, ma refer la Arhitectilor, care se afla in continuarea orasului Sibiu, fara nici cea mai mica delimitare intre ele si acest cartier sa apartina de un oras aflat la 10 km departare cred ca este un caz unic in lume. Practic daca Selimbarul devine oras atunci vor fi 3 orase lipite, la propriu, unul de altul. Aceasta anomalie trebuie sa inceteze si cineva cu minte mai multa sa faca bine sa integreze cele doua entitati in orasul Sibiu, asa cum e normal si firesc.
-
Selimbarul ar trebui sa devina un „cartier” al Sibiului, tocmai pentru ca fosta si actuala conducere a comunei Selimbar a permis vanzarea de terenuri, si construirea pe ele, fara nici un plan gandit, doar ca sa ia ei spaga ca sa isi mai cumpere o casa sau masina noua (prostii alearga dupa lucruri noi ca sa se aimnta capabili) si acum comuna Selimbar arata haotic, fara parcuri, strazi inguste care uneori au trotuare inguste iar alteori nu au deloc trotuare. Cine isi cumpara casa, sau teren pentru casa, au strazi inguste direct din proiect, fara trotuare, nu spatii comerciale, nu policlinici, nu spatii verzi si parcari amenajate cu cap. Comuna Selimbar, partea nou construita in ultimii 20 de ani, arata tot mai mult cu Cartierul Arhitectilor care apartine de Cisnadie.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Sa ai 1.4 mil bugetari la 16 mil romani,statistica reala,nu umflata pt a ramane in zona defavorizata a finantarilor europene…si totusi de 35 ani Romania arata cum arata,comasarea ar fi ideala,mai ales ca niste chitante plati documente se pot trece in digital,nici macar sa nu mai trebuiasca sa o ridici din Selimbar si sa te duci cu ea in Sibiu.
Un calculator si 2 administratori costa mai putin decat 5 matusi care dau din mana in mana o hartie sa iti elibereze un fiscal si aia in 3-5 zile…dupa cum are chef un birocrat,existand semnatura digitala azi.
Sunt comune cum sunt cele cu 3 4 sute locuitori si sunt arondate la 3 primarii,iar aparatul bugetar e desavarsit,nu mai spun de schimbarile legislative din prost in dezastruos cum se face in prezent cu terenurile,de unele se suprapun avand doi proprietari,ca doi oameni lucreaza in 2 primarii si nu stiu ce fac,pe cand un computer ar repara asta in secunde si ar scoate din start eroarea in fata,asa umbla tu pe la 2 primarii sa te certi cu aia ca ti au trecut un UAT terenul proprietate privata la altii,nu mai spun de mosteniri lasate in urma revendicate de unii de prin primarii.
Poate ai filmul tau,dar e film mut iar tu esti orb.
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
Dupa ce a ajuns o bataie de joc si o sfidare la adresa urbanismului, acest Bronx se vrea alipit Sibiului. Nu ne trebuie. Singura chestie utila ar fi sa bage Tursibul autobuze si acolo ca sa nu se mai umple strazile Sibiului de masinile lor. Atat. Sa le faca primaria Cisnadie drumuri asfaltate si conditii si dupa aia sa aiba pretentii. SI-au luat toti locuinte acolo in camp si acum vin cu miloaga sa se alipeasca Sibiului pentru ca nu au crese, gradinite, scoli, transport in comun, etc…. Ridicati-va intai la nivelul minim de urbanism pe care il doriti si apoi alipiti-va Sibiului. SI asta pe cheltuiala Cisnadiei.
-
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
ar trebui luati la intrebari si medicii de la cei care i-au pus diagnosticul si acordat tratamentul si care conform…
nu inteleg de ce este Autostrada A1 Valcea-Deva cand efectiv valcea nu are si nu va avea autostrada (A1 va…
pai si ce daca esti singur esti mai bogat sau de ce singur sa dai 1700 iar in cuplu 2600?…
Sibianul ăla gică-contra, mereu furat de conspirații și masoni, ca oricare alt rumân- să se facă creșe, grădinițe și școli!…
Păi cam ăsta este rezultatul când noi, românii, suntem experți universali cu „studii” pe tiktok și alte scursuri de îndobitocit…
Citește și
-
A VIII-a ediție a Festivalului SoNoRo Musikland începe cu patru concerte în orașul SibiuTS Publicitate16 iulie 2026Ediția a VIII-a a Festivalului SoNoRo Musikland va avea loc în perioada 17-27 iulie 2026 și se va desfășura în județele Sibiu, Mureș și Brașov. Prin intermediul celor 16 evenimente – concerte, jamsessions și ateliere muzicale pentru copii –, acest -
Barometru imobiliar: În timp ce toată țara scade, la Sibiu vânzările cresc față de anul trecut. Migrația, nu natalitatea, ține orașul pe plusȘtefan Dobre4 iulie 2026În primele șase luni din 2026, piața imobiliară a României a încetinit. Numărul de tranzacții a scăzut, creditele s-au rărit, iar cumpărătorii au devenit mai prudenți. Cu o excepție notabilă: Sibiul. Aici piața nu doar că a rezistat, ci a
Cele mai citite știri
-
O familie s-a mutat la Sibiu după 20 de ani de Spania. Și-a deschis un magazin cu produse iberice: „La un moment dat, rădăcinile te trag”Marta Solomon14 august 2026Cristi Popa parcurge aproximativ 10.000 de km dus-întors pentru a aduce o bucată din Spania direct în inima Sibiului. El Punto, afacerea de familie pe care a deschis-o împreună cu soția sa, Florentina, se află chiar în centrul vechi al -
Aniversare dulce-amară pe Aeroportul Sibiu: traficul a scăzut cu 40%, Brașovul are mai multe zboruri, Wizz Air a luat un avion înapoiȘtefan Dobre12 august 2026Conducerea Aeroportului Internațional Sibiu, împreună cu oficialii Wizz Air, a organizat miercuri o conferință de presă pentru a inaugura o nouă zonă lounge și pentru a marca zece ani de colaborare cu Wizz Air. Deși momentul s-a dorit unul festiv,
Lasă un răspuns