O asociație va investi peste 400.000 de euro ca să transforme o casă și o șură din Vurpăr într-un centru educațional. Fondatoarea, mutată din București la Sibiu: Aici viața este mult mai echilibrată, lucrurile sunt mult mai așezate

O casă din Vurpăr urmează să fie transformată într-un centru educațional în care atât copiii, dar și adulții să învețe și să pună în practică concepte precum educația de mediu, dezvoltarea durabilă și sustenabilitatea. A fost cumpărată cu 120.000 de euro, iar lucrările care vor  transforma casa și șura în centrul „Roua din Vurpăr” vor mai costa încă 300.000 de euro. Proiectul este inițiat de asociația Viitor Plus, o organizație non-profit, neguvernamentală, independentă, fondată la București de Teia Ciulacu, care de 11 ani s-a mutat la Sibiu. Cu ea am vorbit despre conceptele de sustenabilitate durabilă, despre cum a pus bazele Viitor Plus, dar și despre Roua din Vurpăr – primul proiect pe care asociația îl dezvoltă în aceste momente în Sibiu.

Teia are 45 de ani, este născută în Ardeal, dar a crescut în București, acolo unde a  urmat cursurile unui liceu și a unei facultăți cu profil economic. În facultate, Teia a ales să facă  voluntariat la o asociație studențească globală, AIESEC. Apoi viața a dus-o către un alt drum.

„Am călătorit mulți ani în afară și mă întrebam ce vreau să fac, am făcut Finanțe – Bănci, dar știam sigur că nu e pentru mine. Mi-am dorit să contribui în societate într-un fel sau altul, să fac ceva relevant cu viața mea. Am fost doi ani în Costa Rica, o țară minunată cu natură spectaculoasă și cultură extraordinară. Mi-a plăcut enorm acolo, dar m-am gândit la acele momente că e mai bine mă întorc acasă. Am mai făcut o oprire de doi ani în Amsterdam, acolo a început cariera mea profesională și am dat și cu nasul de tot ce înseamnă sustenabilitate, am aplicat la departamentul global de dezvoltare a unei bănci internaționale. M-am dus într-o bancă să fac ceva care nu era despre bani, ci despre impactul în comunitate, perspectivă socială și de mediu, era o noutate la vremea respectivă în România.

Am învățat într-un an de zile mai mult decât am învățat în toți anii de facultate, aveau o cultură deosebită de a investi în pregătirea oamenilor. Subiectul dezvoltării durabile a fost complet nou și m-a fascinat”, a spus Teia pentru Turnul Sfatului. 

Cum a fondat Viitor Plus

După ce s-a reîntors în țară Teia a lucrat doar în domeniul sustenabilității, iar apoi a creat, alături de alte două persoane, ceea ce înseamnă Viitor Plus. În 2005 au discutat pentru prima dată despre ONG, în 2006 l-au înființat, iar anul acesta a ajuns să împlinească majoratul.

„Am început departamentul de dezvoltare în România pentru banca respectivă, am lucrat trei ani în acea multinațională, mi-am încercat norocul la un departament de planificare strategică pentru dezvoltare durabilă în Ministerul Mediului, am stat cinci luni acolo și mi-am dat seama că nu este pentru mine. Mi-am dat demisia și atunci am pornit ONG-ul, alături de alți doi oameni”.

Ce este sustenabilitatea?

Printre proiectele cele mai cunoscute ale Viitor Plus se numără Adoptă un copac, Atelierul de pânză, Recicleta, Eco Provocarea, Harta Reciclării, Bigăr – Amenajare ecoturistică, iar lista tuturor poate fi consultată aici. Toate sunt proiecte gândite pe termen lung, iar componenta educațională nu lipsește din niciunul dintre ele. 

„Cel mai vechi proiect este cel de împădurire, știam că pădurile joacă un rol cheie în tot ce înseamnă managementul resurselor, biodiversitate, lupta cu schimbările climatice. Am privit tot timpul împăduririle ca un proces educațional, avem 35.000 de voluntari care au participat la aceste campanii, ne-am axat mai mult pe partea de  Sud deoarece aceea este zona cea mai expusă la schimbări climatice, acolo avem nevoie de investițiile cele mai mari ca adaptare. Alt proiect este atelierul de  croitorie, acum 15 ani am început să coasem sacoșe reutilizabile, pe vremea aceea erau doar pungi de plastic la supermarket”, a mai spus aceasta.

Am rugat-o pe Teia să explice pe înțelesul tuturor și ce înseamnă procesul de dezvoltare durabilă și sustenabilitate.

„Ca să avem o viață bună, o viață decentă, calitativă, avem nevoie să punem toți o mâncare pe masă și mâncarea aceea să nu ne otrăvească, ci să ne hrănească, să fie nutrientă, ai nevoie să pui haine pe tine, care nu ar trebui să-ți facă rău când le porți și nu ar trebui să faci rău nici când te scapi de hainele respective, prin stilul tău de viață să generezi rău pe mai departe. Vrei să te bucuri de peisaj când ești în vacanță, să ai o viață bună, să respiri un aer curat, cu toții vrem lucrurile astea. Trăim într-o lume foarte dezechilibrată și social și în ceea ce privește felul în care ne administrăm resursele, nu avem resurse nelimitate, dacă ne tăiem toate pădurile, de exemplu, din ce ne mai construim case, ce mai punem pe foc? Tăiem mai repede decât pădurea poate să crească, consumăm pești din oceane mai repede decât ei pot să se înmulțească, deci avem acest consum nesustenabil, folosim de multe ori lucruri de care nu avem nevoie”, a explicat aceasta pentru Turnul Sfatului.

„Aici viața e mai echilibrată”

De 11 ani, Teia s-a stabilit la Sibiu alături de soțul ei, iar de câteva ori pe lună ajunge la București unde asociația are sediul.

„Când lucram încă în bancă l-am cunoscut pe viitorul mei soț care e sibian. Mergeam să țin cursuri la angajații din bancă, am păstrat legătura și așa s-au întâmplat lucrurile.

Aici viața este mult mai echilibrată, lumea e mai puțin grăbită, lumea este mai puțin concentrată doar pe a câștiga bani, faimă, putere. Lucrurile sunt mult mai așezate, oamenii sunt mult mai conservatori, dar nu e un lucru rău pentru că asta înseamnă că fac lucrurile în ritmul lor”, a mai adăugat Teia. 

Roua din Vurpăr – singurul proiect pe care Asociația Viitor Plus îl are în Sibiu

Teia s-a gândit să dezvolte un proiect și în județul care i-a devenit casă și așa a ajuns să creeze Roua din Vurpăr. Asociația a cumpărat o casă din comuna Vurpăr cu 120.000 de euro și va investi alți 300.000 de euro în renovare. Va deveni un centru educațional unde copiii, dar și adulții, vor învăța teoretic și mai ales practic ce înseamnă educația de mediu prin activități în natură, workshop-uri și discuții deschise.

„M-am plimbat prin toată țara cu proiecte naționale sau locale și acasă nu făcusem niciun proiect. Ne-am  gândit ce frumos ar fi să facem un proiect aici și să legăm idei pe care le-am mai avut în organizație și pe care nu le-am pus în practică. Am căutat multe locuri, multe variante, am studiat piața imobiliară. Vurpărul intră în zona de dealuri molcome, suntem la graniță cu Natura 2000, o zonă cu multă biodiversitate, și acest lucru este minunat.

Era o gospodărie clasică a unei familii cu trei copii, care s-au mutat cu la Sibiu odată cu liceul. Ne-a plăcut foarte mult pentru că este pe deal, are deja o livadă, are doi nuci superbi, familia are în grijă un mic solar unde își crește legume, este o gospodărie îngrijită”, a povestit Teia.

Casa vine și cu o șură veche de la 1891, cu care asociația are planuri mari.

„Majoritatea șurilor sunt neglijate, dar știm ce înseamnă o șură reabilitată pentru că avem multe exemple de șuri care arată spectaculos. Visăm să reabilităm șura și ca să păstrăm moștenirea culturală a loculului. Șura este veche și putem să o conservăm cu totul și când facem procesul de renovare să păstrăm toată  structura și amprenta ei”.

Planurile pentru Roua

Roua din Vurpăr se află în aceste momente la stadiul de proiectare și s-a construit o echipă formată din arhitecți, peisagiști și ingineri.

„Sunt foarte multe specializări implicate pentru că nu este doar șura de renovat, vrem să transformăm întregul spațiu, acolo sunt 3.600 de metri pătrați cu totul, este această casă veche renovată, șura veche nerenovată și toată grădina cu livadă, vrem să creăm acolo un punct de primire care să aibă și un punct gastronomic local, să valorificăm și hrana pe care o producem noi, dar și  cea de la restul producătorilor.

În șură vor avea loc evenimente de toate felurile: workshop-uri, ateliere, vrem să aducem orașul înapoi la sat pentru că a fost foarte multă migrație din zona rurală către urban.”, a mai spus aceasta.

Asociația își dorește să creeze aici și două locuri de joacă întrucât copiii din Vurpăr nu beneficiază de acest lucru.

„Nu am văzut un loc de joacă în toată comuna, noi o să amenajăm două locuri de joacă pe teren, o să aducem bușteni, frânghii, tiroliană, tobogan, de care să beneficieze și copiii din comunitate, dar și cei din alte comunități. Ne dorim să angajăm oameni din comunitatea locală, o să avem nevoie de grădinari, de bucătari, de persoane pe zona educațională, pe partea administrativă.

Vrem să facem un turn de observație în vârful grădinii, vom avea sisteme de captare a apei de ploaie și toate acestea vor necesita îngrijire, administrare”, a mai spus aceasta.

Ce activități vor face copiii

Educația de mediu va fi învățată de micuți prin practică, iar activitățile pentru școlile și copiii care vor ajunge la Roua din Vurpăr vor fi gratuite.

„Pe parcursul anului, cu excepția iernii, din februarie până în noiembrie, tot timpul se va putea face ceva diferit. Dacă suntem în februarie, suntem la etapa în care pregătim semințele și răsadurile pentru legumele cu care o să ne hrănim vara. Cei care  o să vină vara vor avea șansa să copilească roșiile. Cei care vin în februarie o să le cultive, o să le semene, o să le planteze în solar. În fiecare moment al anului sunt alte activități care sunt legate de tot ce ține de agricultură. Ne dorim ca oamenii care vin în vizită să fie parte din tot acest proces.

În șură și în grădină avem și un spațiu pe care îl numim clasa din aer liber, deci o să putem să facem lecții, să vorbim despre mediu în aer liber, să avem și o sesiune teoretică, să aducem și un expert”.

În aceste momente, asociația este în căutare de fonduri pentru acest proiect de suflet, iar cine vrea să susțină proiectul găsește toate datele de contact ale asociației aici.

„Lucrăm cu companii care ne susțin prin sponsorizare, cu fonduri strânse din zona companiilor sau aplicăm la granturi. Casa a costata 120.00 de euro, dar probabil investițiile în renovare sunt peste 300.000 de euro. Suntem în plin proces de fundraising (n.r. strângere de fonduri), iar cine vrea să ajute pe termen lung îi așteptăm să ne scrie,”, a concluzionat aceasta.