Spitalul Județean Sibiu, reacție rezervată la propunerea de finanțare pe criterii de performanță: „Nu au fost încă transmise oficial”

După ce președintele CNAS a anunțat schimbări majore în sănătate, care vizează reorganizarea și eficientizarea spitalelor, Spitalul Județean Sibiu răspunde unei solicitări de presă transmisă de redacție, privind noul model de finanțare și reorganizare. Tonul prudent al răspunsului contrastează cu mesajul ferm transmis ulterior de Horațiu-Remus Moldovan: cel în care spune că spitalele trebuie să iasă din „zona de confort administrativ”.

În prima jumătate a lunii octombrie, Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate anunța pentru prima dată și făcea  pe pagina sa de Facebook o sinteză a celor mai importante schimbări în sănătate, printre care și schimbarea modului de finanțare al spitalelor publice. 

Tema a revenit în atenția sistemului medical după ce, miercuri, 22 octombrie, Horațiu Moldovan, a cerut managerilor de spitale „să iasă din zona de confort administrativ” și să pregătească reorganizări bazate pe performanță, eficiență și nevoile reale ale pacienților.

Însă cu mai bine de o săptămână înainte de această declarație publică, redacția noastră a transmis o solicitare oficială către Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, vizând exact acest subiect: schimbarea metodologiei de finanțare și posibilele efecte asupra activității unităților medicale.

Întrebările au vizat aspecte precum: impactul asupra veniturilor spitalului, gradul de pregătire administrativă, posibilele măsuri de eficientizare, dar și modul în care noul sistem ar putea influența calitatea actului medical sau nivelul de presiune asupra personalului.

Răspuns prudent de la Sibiu

În răspunsul transmis redacției, Spitalul Județean Sibiu a adoptat un ton rezervat, precizând că subiectele menționate în solicitare se referă la propuneri „aflate în discuție în spațiul public”, care nu au fost comunicate oficial unității:

„Subiectele la care faceți referire vizează propuneri aflate în discuție în spațiul public, care nu au fost încă transmise oficial instituției noastre de către autoritățile competente”, se arată în documentul semnat de conducerea spitalului.

Totodată, instituția subliniază că se raportează „exclusiv la documente oficiale comunicate prin canale instituționale” și că nu comentează informații apărute în mass-media „înainte ca acestea să fie confirmate prin adrese oficiale”.

În privința eventualelor recomandări către Ministerul Sănătății sau alte autorități, spitalul precizează că acestea sunt formulate „strict în cadrul dialogului administrativ, nu prin intermediul presei”.

De asemenea, conducerea unității transmite că va analiza „în viitor” eventualele documente oficiale privind metodologia de finanțare și va formula un punct de vedere „cu respectarea prevederilor legale privind comunicarea publică”.

Declarațiile CNAS confirmă direcția dezbaterii

La doar o zi după ce redacția a primit acest răspuns, președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a abordat exact tema menționată în solicitarea adresată spitalului sibian. În cadrul unei videoconferințe cu directorii celor 43 de case județene de asigurări, Moldovan a subliniat necesitatea reformării criteriilor de finanțare, astfel încât banii publici să reflecte performanța și nu inerția administrativă.

„Fiecare spital va trebui să-și analizeze activitatea și să decidă ce secții vor fi păstrate, redimensionate sau reorganizate. Nu este normal ca unii medici să opereze urgențe toată noaptea, în timp ce alte linii de gardă există doar din obișnuință”, a declarat președintele CNAS.

Moldovan a mai afirmat că spitalele vor fi susținute de CNAS în procesul de eficientizare, dar a atras atenția că nu mai poate fi tolerată risipa și lipsa de adaptare la nevoile reale ale pacienților.

O oglindă a sistemului

Alăturarea celor două momente, solicitarea adresată Spitalului Județean Sibiu și declarațiile ulterioare ale președintelui CNAS, conturează imaginea unui sistem aflat între intenția declarată de reformă și prudența administrativă din teritoriu.

Pe de o parte, CNAS anunță o schimbare de paradigmă, cu accent pe performanță, eficiență și responsabilitate financiară. Pe de altă parte, spitalele, precum cel din Sibiu, rămân în așteptarea cadrului normativ concret, evitând comentarii până la apariția unor documente oficiale.

Într-un context în care presiunea pentru modernizarea sistemului sanitar crește, apare această diferența dintre ritmul deciziilor centrale și reacția instituțiilor locale. 

Și medicii de familie au dat dovadă de prudență în raport cu schimbările anunțate, subliniind că modul concret de aplicare a noilor formule de plată va face diferența între succesul și eșecul reformei. Deși recunosc intenția autorităților de a răsplăti corect munca medicală, ei avertizează că birocrația, lipsa personalului și limitele impuse zilnic riscă să transforme o idee bună într-o povară suplimentară pentru cabinete.

La fel ca în cazul spitalelor, și în medicina de familie reforma este privită mai degrabă cu prudență.