Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România: „Acum toată producția se îndreaptă spre piața arabă. Cineva trebuie să se zbată pentru acest sector în Uniunea Europeană”

Pesta micilor rumegătoare, interzicerea exportului de ovine pe piața Uniunii Europene, dar și impunerea e-Facturii pentru oieri sau lipsa unor soluții pentru valorificarea lânii sunt principalele provocări pe care nou creata Uniune a Oierilor din România, condusă de un sibian, vrea să le pună pe masa autorităților.

• Peste 120 de ciobani și reprezentanți ai asociațiilor de oieri din întreaga țară au creat, la începutul lunii decembrie, la Sibiu, Uniunea Oierilor din România. Președinte a fost ales Vonica Maniu, originar din Poiana Sibiului, cu afaceri în prezent în zona Dobrogei. Prima dată, oierii s-au unit într-o uniune acum 90 de ani, în noiembrie 1935. Cu această ocazie, i-am solicitat lui Vonica Maniu un interviu.

Care a fost principalul motiv de a înființa Uniunea Oierilor și de ce a fost ales Sibiul pentru această reuniune?

Practic, am creat, să spunem așa, un arc peste timp. În urmă cu 90 de ani s-a înființat prima Uniune a Oierilor din România, tot cu sediul în județul Sibiu, la Poiana Sibiului. Locația nu s-a ales nicicum întâmplător, pentru că știm că dintotdeauna Mărginimea Sibiului și mai ales Poiana Sibiului este capitala oieritului din România. De aici s-a început transumanța și de aici s-a dat „ora exactă” în materie de orice în acest domeniu: prețul la brânză, la lână, la animale.

Chiar dacă a trecut timpul, lucrurile nu s-au schimbat. Dacă ați fost la târgul din 19 septembrie, care e un simbol, ați văzut câtă lume vine din toată țara. Acum, uniunea este o necesitate. Oierii erau destul de dezbinați și nu mai era cineva care să le reprezinte interesele, să îi aducă împreună și să fie o voce comună. Fiind împreună, este clar că ar trebui să fie mai bine ascultați de autorități.

Am fost propus și votat președinte. Eu sunt originar tot din Poiana Sibiului, am avut întotdeauna oi. Până acum 20 de ani am făcut doar meseria asta, iar acum am business pe cultură mare în zona Dobrogei, dar domiciliul stabil e tot în Poiana Sibiului. Îi cunosc pe toți crescătorii, sunt prietenii mei și le știu problemele.

Citește și: După 90 de ani, la Sibiu a fost recreată Uniunea Oierilor din România. „Vom avea o voce comună. Ar fi păcat ca să nu ne îndreptăm atenția asupra acestui domeniu, care e atât de vechi la noi în țară”

Care ar fi prioritățile acestei uniuni în primul an de activitate?

O mare problemă a fost pesta micilor rumegătoare, care a afectat grav sectorul anul trecut. Ca efect, exportul de ovine către Uniunea Europeană este momentan suspendat, ceea ce nu îi ajută deloc pe producători. O altă urgență este birocrația: impunerea e-Facturii pentru persoanele fizice, care doar ar îngreuna activitatea oierilor. De asemenea, avem probleme cu ITM-ul privind angajarea personalului; este tot mai greu să găsești oameni care să stea lângă animale, mulți nu au documente sau nu sunt stabili.

Cum abordează oierii problema restricțiilor de export în UE?

Piața din Vest era foarte bună, cereau miei până la o anumită greutate și plăteau bine. Acum toată producția se îndreaptă spre piața arabă. E altceva atunci când ai doi clienți care se bat pe marfă față de când rămâne doar unul. Exportul de animale vii în UE a fost oprit până la 31 decembrie și sunt voci care spun că se va prelungi, ceea ce ne afectează. În schimb, în zona arabă nu există astfel de restricții în acest moment. Cineva trebuie să se zbată pentru acest sector în Uniunea Europeană.

La ce fel de dialog vă așteptați cu ministerul, cu autoritățile locale și la ce rezultate?

Trebuie să fim optimiști. Dacă nu încerci, cu siguranță nu vei obține nimic. Trebuie să fim bine pregătiți și, când prezentăm o problemă, să venim în paralel și cu o soluție. Nu pot garanta că voi fi „Mesia” care rezolvă totul imediat, dar e nevoie de muncă susținută.

Autoritățile tratează problemele diferit. Mai sunt probleme legate de taxele pe pășune sau modul în care se atribuie acestea. Toată lumea trebuie să înțeleagă că oieritul face parte din securitatea alimentară a țării și este un domeniu care nu trebuie neglijat, deși activitatea este foarte grea.

Legat de produsele provenite de la oi, voiam să vă întreb cum vedeți problema valorificării lânii?

Este o mare problemă de ani de zile; practic nu mai are nicio valoare. Este o prioritate, dar este greu de găsit o soluție. S-a încercat cu subvenții de la minister, dar ar trebui găsită o întrebuințare reală: îngrășământ sau izolator termic. Am înțeles că și la universitate se fac cercetări pentru a fi folosită în domeniul energiei sau al gazelor. Este un subiect complex care necesită studii și dezbatere.

Citește și: Județul Sibiu va promova „conceptul de lână” în cadrul unui proiect european, lansat de o primărie din Ungaria

Citește și: Ce facem cu lâna din județul Sibiu? “Trebuie să o îmbunătățim“

Citește și: Județul Sibiu are potențial real pentru dezvoltarea unei biorafinării și a unor stații de biogaz. Lâna de oaie – o resursă esențială. „Doar calculând pentru 100 t/an resturi vegetale, se pot susține 31 clădiri mai mici”

Ca o concluzie, cum arată oieritul în România în 2025?

Este un domeniu greu încercat, în care se muncește mult, dar ne reprezintă ca nație. Avem specificități și produse pe care alte țări nu le au. Odată cu crearea acestei uniuni, vocea oierilor devine și mai puternică.

Vă mulțumim.

Citește și: Cum au construit ciobanii din Sibiu și Făgăraș cea mai veche mănăstire din Dobrogea. Din banii unui oier din Poiana Sibiului s-a zidit prima biserică de piatră

Sursa foto principală

Sibiul, pe locul 2 la numărul de ovine

Județul Sibiu e pe locul doi la nivel național în privința numărului de ovine. Sunt 19 agenți economici înregistrați în județul Sibiu care au bifat codul CAEN 145 în județul Sibiu. Cifra de afaceri pe acest număr CAEN este de 10,2 milioane de lei (2,3 milioane de euro), în 2022, ceea ce reprezintă 0,02% din cifra de afaceri din județul Sibiu.

Citește și: Aproape 600 de mii de oi în județul Sibiu și 19 firme cu 17 angajați. „Lucrăm pe persoană fizică”