Autoritățile explică de ce barajul de la Gura Râului nu a avut nevoie de golire: ”Nu există degradări structurale sau funcționale majore”

Administrația Bazinală de Apă Olt a transmis în urma unei solicitări Turnul Sfatului că la barajul de la Gura Râului au avut în perioada 2023 – 2025  lucrări continue de întreținere și reparații și că nu a fost nevoie de o golire totală a barajului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la Vidraru.  

Concluziile monitorizării derulate de Administrația Națională Apele Române arată că întreaga construcție se află în parametrii proiectați, că nu au fost constatate modificări care să afecteze siguranța în exploatare, că deplasările și tensiunile în structură se încadrează în limitele admise, că instalațiile de evacuare a apelor funcționează corespunzător și că nu s-au înregistrat infiltrații necontrolate prin corpul barajului sau fundație.

Administrația subliniază că datele provin dintr-un program de urmărire a comportării, care include măsurători periodice, inspecții vizuale și interpretarea instrumentației de monitorizare.

”În urma acestor activități de urmărire a comportării barajului, nu au fost constatate modificări care să afecteze siguranța în exploatare a acestuia.

Comportarea barajului este corespunzătoare, în limitele parametrilor proiectați, nefiind înregistrate elemente care să indice o eventuală stare de instabilitate sau degradare periculoasă a structurii. 

În ceea ce privește eventualele infiltrații prin corpul barajului sau prin fundație, menționăm că acestea se încadrează în limitele admise de normele tehnice și sunt permanent monitorizate.

Totodată, instalațiile hidromecanice (vane, stavile, echipamente de acționare) au fost verificate periodic, rezultând că funcționează în parametrii proiectați. 

Pe baza datelor de urmărire, a inspecțiilor și a expertizărilor efectuate până în prezent, rezultă că barajul Gura Râului se află într-o stare tehnică corespunzătoare, care permite exploatarea acestuia în condiții de siguranță”, transmite instituția.

Proiect pentru înlocuirea magistralei de apă Gura Râului – Sibiu

 Administrația Bazinală de Apă Olt anunță că are u proiect de mărire a capacității de transport a aducțiunii Gura Râului – Sibiu și ”lucrări de asigurare a comportării în timp a barajului Gura Râului”.

”Această documentație se află în prezent în curs de avizare la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și liniile centrale care urmăresc să asigure funcționarea în condiții de siguranță a acumulării și îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă propunând lucrări de: înlocuire a magistralei de apă Gura Râului – Sibiu și refacerea clădirii camerei cu vane de lângă locuirea de reabilitare a barajului.

Precizăm că această Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții se află în curs de avizare la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor urmând ca după obținerea avizului de gospodărire a apelor să fie demarată procedura de achiziție publică pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor”, se precizează în răspuns.

Cum s-a ridicat barajul

În martie 1979 muncitorii au ajuns la cota finală a barajului, la 622,5 metri.

Despre performanţele ”de talie mondială” Tribuna a publicat un scurt articol în care miastrul Ovidiu Davidescu, ”un moldovean trăit pe la Bicaz şi Dunăre, şeful atelierului mecanic”, a vorbit despre felul în care s-a reușit turnarea betonului într-un timp record.

„Vibratoarele din import erau foarte grele, 87kg, deci greu de manipulat ,se uzau şi se defectau repede. Ale noastre au abia 42,5 kg, sunt acţionate cu aer comprimat nu cu energie electrică şi sunt mai rezistente. Cu 6 bucăţi am turnat tot barajul” spunea el.

În urma performanței din Sibiu, au fost realizate alte 250 de vibratoare pentru beton, pentru toate şantierele de acest tip din țară.

”Prin autoutilaje au fost realizate două piese şi două cuptoare de tratamente termice, matriţe şi dispozitive. Deocamdată documentaţia tehnică nu este definitivată, ceea ce nu-i împiedică însă pe oameni ca T. Nemţeanu, D. Maniţiu, C. Carp, D. Breul, D. Stratan, N. Loloi, I. Băjenariu, D. Buzan, D. Floaşu, P. Hanzu şi V. Boghiu să realizeze „empiric“ adevărate bijuterii care costă abia 10 mii lei şi nu 38 miil ei valută, cum nu-i împiedică nici să caute asiduu îmbunătăţirea parametrilor acestora.

Astfel, în curând se vor realiza un banc de probă şi măsurători, precum şi cartea tehnică“ a vibratorului.

„De noi depinde ritmul turnării betonului la baraj — spune maistrul Davidescu. Suntem obligaţi să ne descurcăm în orice situaţie.

Acum un an, de pildă, V. Boghiu, afirma că nu se atinge de tratamentele termice întrucât nu se pricepe. Să-l vedeţi acum cum s-a specializat. Cînd locomotiva s-a stricat am prins două tampoane pe un „Roman Diesel“ şi n-am stat…“.

„La noi pe şantier nu e un du-te-vino ca înalte părţi. Lucrăm organizat şi mecanizat în proporţie de 80 la sută. Dacă se întîrzie cu 10minute începerea betonării este un… eveniment. Meritele revin în primul rînd atelierului mecanic” , a completat tînâra ingineră Felicia Iordache, absolventă în urmă cu doi ani a unei facultăţi bucureştene”, se mai precizează în articol.

Sursa foto: Arhivă Turnul Sfatului