Revine ”Planul de analiză și acoperirea a riscurilor” în CL Sibiu. Sunt în continuare hărțile din anii 70 privind zonele inundabile. Se nuanțează potențialul pericol al barajului de la Gura Râului: ”O dată la 10.000 de ani”

Primăria Sibiu a refăcut ”Planul de analiză și acoperirea a riscurilor”, document care evaluează riscurile potențiale identificate în municipiul Sibiu și măsurile, acțiunile și resursele necesare managementului riscurilor respective.

documentul poate fi consultat aici

Spre deosebire de documentul din noiembrie 2025, când a fost retras din ședința de Consiliu Local, de această dată apar mult mai puține date legate de barajul de la Gura Râului.

Acesta nu mai este privit ca un risc major, singurele scenarii de inundații referindu-se doar la cursurile râurilor din zonă, precum și la barajele mici din zonă.

În cazul barajului de la Gura Râului se precizează că ”în cazul unor presupuse defecte apărute în corpul barajului, apariția unor viituri, accidente la uvrajele de descărcare a apelor mari – (sunt reprezentate de cele două goliri de fund prin care se face descărcarea debitelor), cât și în situaţia în care debitul afluent este mai mare decât debitul turbinat cumulat cu debitul evacuat prin golirile de fund iar nivelul în acumularea Gura Râului depăşeşte cota N.N.R., va intra în funcţiune deversorul de suprafaţă”.

Se specifică faptul că o situație de urgență poate apărea aici o dată la 10.000 ani.

În acest caz, apa va ajunge într-un interval de 2 ore de la declanşarea viituri în secţiunea de intrare în municipiul Sibiu.

Zonele afectate total sau parţial de viitură sunt: cartierul Turnişor (municipiul Sibiu), parțial inundat; municipiul Sibiu, partea situată în lunca râului Cibin (cartier Ştrand, oraşul de jos, piaţa Cibin, societăţile comerciale de pe malurile Cibinului inundate – parțial inundate, conform documentului.

Totuși, hărțile în baza cărora s-a făcut această analiză a zonelor inundabile datează din anii 70.

Citește și:

HARTĂ O treime din Sibiu va fi sub ape dacă se sparge barajul de la Gura Râului. O viitură de peste 14 milioane de metri cubi ar coborî spre oraș. Planul Sibiului în situații de urgență

Ce fenomene extreme ar putea afecta Sibiul

Furtunile violente, tornadele, secetele prelungite, înghețurile timpurii sau târzii și valurile de căldură (caniculă) sunt provocările care ar putea afecta zona municipiului Sibiu, conform documentului.

Consecințele pot varia de la întreruperi de energie și comunicații, la pagube agricole și de infrastructură.

Planul include măsuri preventive specifice pentru caniculă (centre de răcire, recomandări de hidratare și vestimentație) și pentru sezonul rece (măsuri antiincendiu, verificarea instalațiilor electrice și a coșurilor de fum, prevenirea acumulărilor de gheață).

În cazul unor eventuale cutremure, Bazinul Transilvaniei se află sub influența cutremurelor crustale locale și a celor vrâncene.

Deși Sibiul are un risc seismic clasificat ca scăzut spre mediu, planul include evaluări ale riscului pentru monumentele istorice și subliniază necesitatea consolidării structurale.

Legat de alunecările de teren, documentul identifică o posibilă alunecare de teren de 350 de metri lungime în partea estică a zonei studiate, cu cauze atribuite pantelor, izvoarelor și precipitațiilor, evidențiind necesitatea monitorizării constante.

Dezvoltarea economică a Sibiului aduce cu sine și anumite vulnerabilități.

Astfel, sunt identificare riscuri industriale. Au fost identificate societăți care operează cu substanțe chimice periculoase, precum sulfură de sodiu (Pim SA), amoniac (Scandia SA), anhidridă cromică (Independența SA), hipoclorit de sodiu (Siemens).

Documentul clasifică aceste riscuri în funcție de toxicitate și efectele potențiale, de la iritații la arsuri grave, subliniind importanța protocoalelor de siguranță industrială.

Tranzitul de materiale periculoase pe drumurile naționale (DN1) și pe autostrada A1, care traversează centura ocolitoare a Sibiului, impune un regim special de supraveghere, escortare și notificare prealabilă a autorităților, pentru a minimiza riscurile de accidente și deversări.

Planul detaliază măsurile de răspuns la pandemii, făcând referire la impactul COVID-19. Rolul spitalelor locale (Spitalul Clinic Județean, Spitalul Militar de Urgență, Spitalul de Pneumoftiziologie) în gestionarea pacienților este esențial. Recomandările pentru public includ igiena strictă, distanțarea fizică, purtarea măștilor și evitarea zonelor aglomerate. O atenție deosebită este acordată potențialului risc reprezentat de grupurile de imigranți/refugiați.

În cazul unor boli transmisibile de la animale (Zoonoze) se acordă importanță prevenirii rabiei, cu obligații clare pentru proprietarii de animale și servicii veterinare. De asemenea, planul abordează gestionarea situațiilor în care animale sălbatice, precum urșii bruni, pătrund în zonele locuite, prin contracte cu specialiști pentru tranchilizare și relocare.