VIDEO / După două ore și jumătate de discuții la CJ pentru „Laptele și cornul”: programul rămâne, dar trebuie modificat. Urmează chestionare în școli

O dezbatere publică de aproximativ două ore și jumătate a avut loc la Consiliul Județean Sibiu pe tema implementării programului „Laptele și cornul” în școlile din județ. Întâlnirea a fost organizată la câteva zile după publicarea unei petiții semnate de părinți din județul Sibiu. Petiția reclamă probleme legate de calitatea produselor distribuite elevilor și lipsa diversității acestora.

La discuții au participat reprezentanți ai Consiliului Județean (CJ), directori de școli, reprezentanți ai părinților, furnizorii de produse și persoane implicate în implementarea programului. O parte dintre ei au fost prezenți fizic, alții online.

Cea care a condus discuțiile a fost Daniela Cîmpean, președinta CJ-ului.

„Contextul îl știm cu toții, sunt discuțiile apărute în online și, din câte știu, și fizic printre părinții din școlile din județ referitoare la acest program laptele și cornul. De la început trebuie să știm despre complexitatea lui. Ajunge la 39.800 de școlari și preșcolari în 265 de unități de învățământ în întreg județul. Tocmai de aceea legiuitorul a prevăzut că responsabilitatea implementării unui astfel de program să aparțină unui număr de instituții diverse. Fiecare cu atribut în  implementarea poganului”, a spus ea în deschiderea discuțiilor.

Aceste instituții sunt Prefectura, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Direcția de Sănătate Publică Sibiu, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Sibiu, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Sibiu, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sibiu și Oficiul Fitosanitar Sibiu. Toate au avut câte un reprezentant la discuții.

De asemenea, au fost prezenți și reprezentanți ai celor trei firme care au câștigat licitațiile pentru anul școlar 2025–2026: S.C. Simultan S.R.L., S.C. Prioritar Impex S.R.L. și asocierea S.C. Isis-Pan S.R.L. & S.C. Biscotto S.R.L.

Au început părinții

Părinții prezenți la discuții au subliniat că demersul lor nu-și propune să împiedice desfășurarea programului, care este unul cu scop, ci să se găsească soliții pentru creșterea calității produselor pentru ca acel scop să fie atins. Au criticat în principal calitatea unor produse și faptul că acestea ajung deseori neconsumate de elevi.

„În calitate de reprezentant al părinților Școlii Gimnaziale Nr. 21 și pentru că fac voluntariat în viața personală, am acces în mai multe școli din județul Sibiu și am discutat cu mai multe persoane despre program. Și vreau să vă spun câteva lucruri despre aceste produse, laptele și cornul și apoi vom veni și cu soluții, pentru că nu doar vrem să arătăm cu degetul. Vreau să vă spun că la dumneavoastră nu ajunge întotdeauna adevărul despre acest program. Și vă spun și de ce. Foarte mulți directori se tem să vorbească despre acest program pentru că au anumite repercusiuni. Și, fac o scurtă paranteză aici, să mulțumesc public doamnelor directoare de la școala 4 și 13 și domnului director de la I.L. Caragiale, pentru că și-au asumat public să spună că sunt anumite probleme în acest proiect. Vă mulțumesc frumos pentru asumare”, a început Eugen Ceapă, inițiatorul petiției.

Acesta a continuat vorbind despre fiecare produs în parte. Laptele este catalogat ca cel mai bun produs din program, doar că, spune el, sunt aspecte legate de ambalaj care ar putea fi îmbunătățite: paiul, vital pentru a fi consumat și faptul că ambalajul este strivit prin transport și de multe ori sfârșește prin a murdări ghiozdanele copiilor. Despre iaurt spune că nu se află în preferințele multor copii și de aceea, de cele mai multe ori nu se consumă, merele sunt bune, pentru că sunt fructe, dar părinții doresc o diversificare.

„De foarte mult timp se dau doar mere. Am dori, dacă se poate, o pară, un strugure, o diversificare, pentru că nici noi, ca adulți, nu mergem mereu, cu aceeași mâncare la serviciu”, a mai spus el.

Cornul, oaia neagră a programului

Despre produsele de panificație însă, părinții au avut mai multe de spus.

„Cândva am avut o problemă medicală și am fost internat în spital două zile. Vă dau cuvântul meu că biscuiții din spital au avut un gust mai bun decât aceștia. Acesta este feedback-ul majorității părinților: nu au gust. Iar în privința acestui corn, voi încerca să vă spun într-un fel mai amuzant. Atunci când Ion Creangă a creat povestea omului leneș și acel om leneș a spus muieți ți-s posmagii, eu cred că avea un astfel de corn. De foarte multe ori ajunge tare la elevi. Nu se poate consuma.”, a mai spus Eugen Ceapă povestind și o situație la care a fost martor și în care, doi copii de la sat au venit cu ghiozdanele pline de astfel de cornuri pentru a le da la animale.

„Ar trebui ca aceste alimente să fie mâncare de copii și nu aruncate sau date la animale.”

Și la Ocna Sibiului sunt probleme

Ceilalți părinți aflați în sală i-au dat dreptate. Unul dintre ei a venit din Ocna Sibiului pentru a spune că este un program bine-venit atât timp cât produsele ajung la elevi într-un stadiu în care să poată fi consumate.

„O problemă la Ocna este cu merele care ajung câteodată degradate. Nu în totalitate, dar nu întotdeauna ajung ok. Cornul este sub toată critica. Este tare de fiecare dată. De cele mai multe ori ajunge în coșul de gunoi sau au mai fost ocazii când s-au dat la oamenii nevoiași de prin oraș, ca să nu fie aruncat”, a spus și celălalt părinte.

Totodată, un părinte al unui elev de la Școala Nicolae Iorga a povestit situații în care produsele lactate, în mod special de la mijlocul cutiilor, au ajuns în scoli, alterate, iar copiii au avut probleme digestive.

Cât se consumă într-o școală?

Prezent în sala de la Consiliul Județean a fost și  Marius Girigan, reprezentant al Asociației Părinților din Sibiu (ASPASIB).

Acesta a transmis că este important să se vadă cât din produsele acestui program se consumă într-o școală.

„Din informațiile pe care le am într-o școală îl folosesc 20%, în alta 30%, 53% din altă școală. Nu sunt consumate de copii, se aruncă, se dau la cantine sociale și unde se mai dau. Trebuie văzut exact care este realitatea”, a spus acesta.

Prezentă fizic la discuții a fost și Cătălina Dumitrean, director adjunct al Școlii „Ioan Slavici” care a spus că programul este bine primit la structura școlii, dar întâmpină probleme în școala mamă. „Pentru cei care știu sau nu, noi avem în structură și Școala numărul 11, din Gușterița. Pentru că spuneați la început că situația trebuie văzută global, la noi situația este diferită. Noi avem ocazia să vedem zilnic lucrul acesta pentru că elevii Gușterița se bucură de ele, chiar dacă, și eu trebuie să recunosc, că este îndoielnică calitatea produselor. Cel puțin în privința cornului, situația este dezastruoasă. De cealaltă parte sunt elevii de la Ioan Slavici, a căror situație este clar, mai bună și pentru care, exact ca la celelalte școli, produsele sunt risipă. Spunea domnul de mai devreme că directorii se feresc să vă spună aceste lucruri. Nu sunt neapărat de acord, pentru că din câte știu de la colegul meu care se ocupă de acest programa, CJ are un reprezentant care a și făcut un grup cu persoanele care se ocupă de program în școli și acolo se semnalizează mereu, colegul meu semnalizează frecvent, de câte ori avem aceste produse necorespunzătoare. Ne-au fost ridicate, au fost aduse altele. Este adevărat s-a întâmplat destul de frecvent, nu neg acest lucru, dar comunicarea nu pot spune că a fost defectuoasă. Totuși, consider și eu că, da, ar trebui făcută o schimbare la nivelul acestor produse”, a spus directorul adjunct.

Scurtarea traseelor și implicarea producătorilor locali printre propuneri

Printre soluțiile propuse de părinți s-au aflat scurtarea traseelor produselor și implicarea producătorilor locali în program. Părinții au subliniat că județul Sibiu are numeroși producători de lactate și fructe care ar putea furniza produse pentru școli.

„Suntem în Ardeal, avem foarte mulți producători de lactate și livezi. De ce nu participă și producători locali la licitații? Cunosc personal oameni și asociații care ar putea furniza produse pentru acest program”, a spus Eugen Ceapă.

De asemenea, s-a cerut organizarea unei consultări reale înainte de eventuale modificări ale programului.

„În primul rând ar trebui organizată o dezbatere publică în care să cereți părerea sinceră a părinților despre aceste produse. Transparent: sunt părinții de acord cu programul în forma actuală sau trebuie schimbat?”, a mai spus acesta. Totodată, părinții au propus efectuarea unor controale inopinate în școli pentru a verifica dacă produsele sunt consumate sau aruncate.

„Mergeți la sfârșitul programului și uitați-vă în coșurile de gunoi din jurul școlilor. Veți vedea exact ce se consumă și ce nu.”

CJ: programul trebuie să respecte legislația și regulile europene

Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu au subliniat că programul are finanțare europeană și este implementat conform legislației. De asemenea, că autoritatea locală are responsabilitatea gestionării contractelor și monitorizării furnizorilor.

„Interesul nostru este ca acest program să fie implementat cât mai bine, astfel încât copiii să beneficieze de resursele alocate”, a spus Daniela Câmpean.

A fost explicat și modul în care au fost atribuite contractele pentru furnizarea produselor. Licitația a fost publică și deschisă, fiind publicată atât în sistemul național de achiziții publice, cât și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

„Orice operator economic putea participa. Nu există criterii care să favorizeze firme dintr-un anumit județ”, au explicat reprezentanții Consiliului Județean.

Potrivit acestora, criteriul de evaluare a ofertelor a fost stabilit astfel încât să favorizeze calitatea produselor. „Raportul de evaluare a fost 40% preț și 60% calitate”, a mai precizat Daniela Cîmpean.

Cu toate acestea, la procedură au participat puține firme: o ofertă pentru lactate, una pentru fructe și două pentru produse de panificație.

Provocările: volum mare și prețuri reduse

Responsabilii programului au subliniat că unul dintre principalele obstacole este dimensiunea foarte mare a programului.

În județul Sibiu sunt aproximativ 39.000 de copii care primesc zilnic produse prin acest program.

„Asta înseamnă că furnizorii trebuie să asigure sute de mii de porții lunar. Nu sunt foarte multe firme care pot susține un asemenea volum”, au explicat reprezentanții Consiliului Județean.

În plus, prețurile sunt stabilite prin legislație și sunt considerate foarte mici de către furnizori.

„Pentru lapte vorbim de aproximativ 1,18 lei pe porție, sumă în care intră TVA, transportul, manipularea și costurile logistice”, au explicat organizatorii programului.

Autoritățile au subliniat că nu pot majora aceste sume sau accepta contribuții private pentru creșterea valorii produselor, deoarece programul este finanțat din fonduri europene și naționale, cu reguli stricte, care trebuie respectate.

Explicațiile furnizorilor

La dezbatere au participat și reprezentanții celor trei companii care furnizează produsele din program – laptele, fructele și produsele de panificație. Aceștia au încercat să răspundă punctual la sesizările părinților și ale școlilor.

Furnizorul de lapte, Simultan S.R.L., a fost reprezentat prin prezență online de Diana Mican. Aceasta a explicat că, în general, produsele sunt bine primite, iar incidentele semnalate sunt rare și apar, de cele mai multe ori, din cauza manipulării sau transportului.

A precizat că laptele distribuit în școli este lapte UHT ambalat în cutii de tip Tetra Pak, formate din mai multe straturi de protecție.

„Laptele UHT este ambalat în ambalaje speciale care au mai multe straturi, inclusiv aluminiu. În cazul în care unul dintre aceste straturi este afectat, de exemplu printr-o fisură foarte mică, aceasta poate apărea uneori în urma manipulării sau transportului și nu neapărat în procesul de producție”, a explicat reprezentantul furnizorului.

Potrivit ei, unele deteriorări pot apărea în timpul transportului sau atunci când paleții sunt manipulați mai dur.

„Se mai pot întâmpla situații în care, de exemplu, în interiorul unui ambalaj colectiv se găsesc câteva cutii deteriorate. Acestea sunt cazuri excepționale. Ele nu pleacă așa din fabricație, dar pot apărea în urma manipulării sau a transportului”, a spus acesta.

Dacă se semnalează, se înlocuiește

Furnizorul a afirmat că, atunci când sunt semnalate astfel de situații, produsele sunt înlocuite.

„De fiecare dată când ni s-a transmis o sesizare s-a intervenit prompt, iar produsele au fost înlocuite”, a precizat reprezentantul companiei.

În ceea ce privește transportul și depozitarea, acesta a explicat că laptele este transportat cu mijloace frigorifice sau izoterme, iar condițiile de temperatură sunt respectate.

„Produsele sunt transportate cu mijloace frigorifice sau izoterme. Dacă temperatura exterioară este sub 25 de grade, nu este necesară răcirea activă. Laptele UHT este stabil la temperatura camerei atât timp cât ambalajul nu este deschis”, a explicat Diana Mican.

Acesta a subliniat că, odată deschisă cutia, produsul trebuie păstrat la frigider și consumat într-un interval mult mai scurt.

„Dacă ambalajul nu este deschis, laptele poate rezista luni de zile. În momentul în care este deschis, trebuie păstrat la frigider și consumat rapid”, a adăugat reprezentantul companiei.

Fructele nu pot fi diversificate din cauza prețului

Furnizorul de fructe, S.C. Prioritar Impex S.R.L., a fost reprezentant de administratorul Veronica Pușcaș.

Ea a explicat că diversificarea produselor este limitată în principal de prețul stabilit prin legislație.

În prezent, în program sunt distribuite în principal mere.

„La prețul stabilit prin legislație, aproximativ 0,64 lei fără TVA pentru porția de fruct, este foarte dificil să furnizăm alte fructe care să respecte toate condițiile programului”, a explicat aceasta.

Conform regulilor programului, fructele trebuie să aibă o greutate minimă de 100 de grame și trebuie să reziste transportului, manipulării și perioadei de depozitare până la momentul consumului.

„Fructele trebuie spălate înainte de livrare, iar prin spălare termenul lor de valabilitate scade considerabil. De exemplu, fructe precum căpșunile sau cireșele ar fi apreciate de copii, dar nu rezistă suficient după spălare pentru a fi distribuite în acest sistem”, a explicat furnizorul.

Aceasta a precizat că și perele ar fi o alternativă posibilă, însă acestea trebuie să respecte aceleași condiții de greutate și rezistență la transport, iar prețul de achiziție face dificilă includerea lor în program.

„Chiar și perele trebuie să aibă peste 100 de grame și, la prețurile de pe piață, este greu să le furnizăm în limita bugetului stabilit prin legislație, mai ales dacă luăm în calcul și transportul și distribuția către fiecare unitate școlară”, a spus reprezentanta companiei.

Fructe din România sau Polonia

În ceea ce privește proveniența merelor, aceasta a explicat că firma lucrează cu mai mulți furnizori din România și din alte state membre ale Uniunii Europene.

„Avem mai mulți furnizori. Unul dintre ei este din județul Vrancea, iar ceilalți sunt producători din Polonia”, a declarat reprezentanta companiei.

Potrivit acesteia, fiecare lot de fructe este verificat înainte de distribuție.

„Nu cumpărăm produse înainte de a face analize. Prelevăm probe de la producători, acestea sunt sigilate și trimise la laborator. Abia după ce primim rezultatele analizelor începem achiziția și distribuția”, a explicat furnizorul.

Analizele sunt realizate în laboratoare specializate, unde sunt verificate atât reziduurile de pesticide, cât și eventualele metale grele.

De asemenea, compania a explicat că întregul proces de la recoltare până la livrarea în școli durează aproximativ o săptămână.

„De la producător până când mărul ajunge în școală trec aproximativ șapte zile. În acest interval intră sortarea, ambalarea, transportul și distribuția către unitățile de învățământ”, a precizat reprezentanta companiei.

Cornul dietetic, puțin preferat de copii

Mariana Hurezeanu, administrator S.C. Isis-Pan S.R.L., producătorul cornului a fost și ea prezentă online.

Ea a invocat rețeta ca principal vinovat de felul în care se prezintă produsul.

„Avem niște limitări în ceea ce privește rețeta. Este clar că se folosește o făină dietetică, care este mai dură. Țineți minte că acum mulți ani cornurile din pâine albă erau mai bine primite? Acestea sunt mai puțin bine. De asemenea, suntem limitați la cantitățile de zahăr, de grăsimi sau orice alți potențiatori care ar transforma produsul dintr-un produs sănătos într-unul comercial, cum se dorește. Eu știu că elevii ar vrea ca produsul să aibă alt gust, dar scopul programului este să-l păstrăm un aliment sănătos, fără alte adausuri. Scopul programului este de a învăța copiii să aprecieze și să mănânce un aliment sănătos”, a spus aceasta.

Administratorul a mai precizat că nu există interes din partea celorlalți producători, cel mai probabil și din cauza prețului mic și a subliniat că normele de fabricare și împachetare nu permit livrarea unui produs cald.   

„Este alt gen de produs. Noi încercăm să facem să țină cât mai mult timp. Nu poate fi un produs proaspăt, cald, să se topească în mână, dar nici unul așa cum s-a spus aici că tot timpul produsele sunt lemne sau că nu se pot mânca. Și noi consumăm. Poate să insistăm să fie acest produs mai proaspăt, dar asupra gustului, asupra faptului de a adăuga alte elemente care să-l transforme într-un produs comercial nu putem să schimba mai nimic”, a mai spus administratorul.

Bicuiții, fără gust din cauza lipsei conservanților

Gheorghe Țig, cel care a reprezentat S.C. Biscotto S.R.L., producătorul de biscuiți a fost prezent fizic, în sală. Acesta face parte din programul „Laptele și cornul” de 23 de ani.

El a ridicat mai multe probleme legate de producția și comercializarea produselor sale, în special în contextul unor restricții legislative și economice. Biscuiții integrați, realizați din făină integrală și bogați în fibre, sunt sănătoși, însă prețul final este afectat semnificativ de TVA-ul crescut la 21%, precum și de prețul maxim impus prin licitație. Acești factori reduc practic prețul final cu aproximativ 12%, ceea ce complică menținerea unui gust plăcut pentru copii fără a depăși limita legală de zahăr, stabilită la maximum 15%.

În ceea ce privește gustul, biscuiții integrați sunt mai puțin dulci decât cei obișnuiți, iar adăugarea de zahăr pentru a-i face mai atrăgători este limitată de legislație. Astfel, păstrarea unui gust agreabil devine o provocare reală.

Ajustarea TVA-ului

De asemenea, producția trebuie să asigure siguranța alimentară fără a folosi conservanți excesivi.

„Să spună cineva care lucrează în domeniu dacă se poate face acest produs să fie gustos producându-l corect. Ați văzut sunt croissantele care rezistă și șase luni. Știți cât conținut de conservanți au? Imens. Eu am încercat să fac o chiflă pentru burger care să reziste trei luni și nu am putut să o fac. Am spus că eu așa ceva nu produc. Trebuia să-i bag o cantitate imensă de conservant”, a spus el.

Gheorghe Țig a propus câteva soluții pentru ameliorarea situației. A arătat că ar fi utilă o posibilitate de ajustare a prețului fără TVA sau mici modificări legislative care să permită obținerea unor produse mai gustoase, fără a compromite calitatea. Totodată, s-ar putea introduce o gamă mai diversificată de produse, precum mini-checuri echivalente caloric, dacă există flexibilitate legislativă și bunăvoință.

Același lucru l-a menționat și în cazul cornurilor din făină integrală, care sunt greu de produs corect și ale căror gusturi sunt mai dificil de acceptat de copii. În toate situațiile, problema principală rămâne păstrarea calității și a gustului fără a recurge la conservanți excesivi, respectând în același timp legislația în vigoare.

Posibile îmbunătățiri discutate

După două ore jumătate de discuții participanții la dezbatere au convenit că programul trebuie să continue, dar că sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea și diversitatea produselor, precum și comunicarea cu părinții și școlile.

S-a concluzionat că monitorizarea și controlul calității s-au realizat prin controale periodice ale comisiilor mixte și ale instituțiilor de profil, care verifică integritatea produselor, termenul de valabilitate și respectarea standardelor de siguranță alimentară. Totuși, nu există o evidență completă și exactă a realității privind consumul efectiv al produselor de către copii.

Pentru a îmbunătăți funcționarea programului, au fost propuse mai multe soluții. Daniela Cîmpean a precizat că va centraliza problemele semnalate și că unele aspecte ar putea necesita modificări legislative la nivel național sau european.

Educația alimentară este un alt punct cheie, vizând implicarea copiilor, părinților și profesorilor pentru a reduce risipa și a asigura consumul real al produselor.

În paralel, se urmărește implementarea unui chestionar centralizat în școli, discutat în prealabil cu toți cei implicați în program, care să ofere date concrete despre gradul de consum al produselor.  Chestionarul va permite ajustări precise și, dacă va fi cazul, propuneri legislative care să optimizeze programul la nivel național.

Totodată, personalul școlar va fi instruit să verifice calitatea, cantitatea și depozitarea produselor, astfel încât acestea să fie consumate în condiții optime.

Programul „Laptele și cornul” funcționează în varianta de astăzi din 2017 și a fost prelungit până în 2029. În județ are o istorie de peste 20 de ani, dar, inițial, a fost distribuit în alte forme și alte condiții.