De la exporturi record în Algeria, la blocaj total: „o perioadă neagră pentru oierit”. Cum îi afectează pe fermierii sibieni carantina de 30 de zile impusă de ANSVSA pentru ovine și caprine la nivel național

Fermierii din Sibiu se confruntă simultan cu trei blocaje – nu pot exporta ovine și caprine în viu, nu le pot vinde sau muta liber în interiorul țării și trăiesc într-un județ inclus integral într-o zonă suplimentară de restricție, după ce un focar de Pestă a Micilor Rumegătoare a fost confirmat în județul vecin, Mureș.

Uniunea Oierilor din România crede că măsurile actuale sunt disproporționate și cere autorităților ca acestea să fie aplicate după principiul regionalizării, în locul unei interdicții generale valabile pe tot teritoriul țării.

De la exporturi record în Algeria, la blocaj total

Sectorul ovin din România a trecut, într-un interval foarte scurt, de la una dintre cele mai bune perioade comerciale din ultimii ani la o situație pe care crescătorii o descriu drept critică. Uniunea Oierilor arată că, în primele două trimestre din 2026, potrivit datelor comunicate public de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), peste 600.000 de ovine au fost exportate către Algeria într-un interval de numai 30 de zile, la prețuri de aproximativ 23-27 lei/kg în viu.

Situația s-a schimbat radical după confirmarea unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) într-o exploatație din localitatea Viișoara, județul Mureș, la începutul lunii iunie. Mai mult, pe data de 8 iulie, ANSVSA a anunțat o carantină internă de 30 de zile pentru ovine și caprine la nivel național, decisă de Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin Centrul Național de Combatere a Bolilor (CNCB). Acest lucru înseamnă că toate mișcările de ovine și caprine pe teritoriul României sunt suspendate.

Într-un răspuns pentru Turnul Sfatului, reprezentanții Uniunii Oierilor, asociație creată la sfârșitul anului trecut la Sibiu, amintesc că primele focare de PMR au fost confirmate în România în vara lui 2024, în județul Tulcea, iar exporturile au putut continua atunci din zonele libere de boală, pe baza testării suplimentare și a certificării sanitare veterinare. „De la primele focare din 2024 și până în prezent, observăm o agravare constantă: restricții tot mai extinse, condiții tot mai greu de îndeplinit și blocarea progresivă a canalelor de comercializare”, se arată în punctul de vedere al Uniunii Oierilor transmis de secretarul asociației, Dan Dumitru.

Trei niveluri de restricție, simultane

În acest moment, sunt trei măsuri care se suprapun peste fermierii din Sibiu. Prima este interdicția exportului de ovine și caprine în viu până la 31 decembrie 2026, impusă prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1387 a Comisiei Europene, din 17 iunie 2026, care blochează circulația animalelor către orice destinație din afara României, inclusiv către piețe tradiționale precum Algeria, Iordania sau Arabia Saudită.

A doua este includerea întregului județ Sibiu într-o zonă suplimentară de restricție, comunicată prin adresa Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sibiu, înregistrată la autoritatea centrală pe 22 iunie, cu aplicabilitate anunțată până la 30 iulie 2026. „Fermierii sibieni sunt astfel afectați direct de un focar apărut în județul vecin, chiar dacă exploatațiile lor sunt sănătoase și nu există suspiciuni în efectivele proprii”, precizează Dan Dumitru.

A treia măsură este suspendarea, pentru 30 de zile, a tuturor mișcărilor interne de ovine și caprine, prin Decizia nr. 1 din 7 iulie 2026 a CNCB. Sunt permise, prin excepție, doar deplasările directe din exploatație sau din centrul de colectare către abator, și acestea numai la cererea scrisă a proprietarului și cu aprobarea DSVSA județene.

„Fermierul este pus într-o poziție comercială vulnerabilă”

Uniunea Oierilor atrage atenția că, în aceste condiții, singura valorificare comercială rămasă pentru fermieri este abatorul.

„Atunci când animalele nu mai pot fi vândute pentru reproducție, către alte exploatații, către centre de colectare sau pentru export, concurența dintre cumpărători dispare, iar fermierul este pus într-o poziție comercială vulnerabilă. Această situație poate conduce la scăderea prețului oferit pentru animale.
Pentru fiecare zi în care ovinele nu pot fi valorificate, crescătorii suportă cheltuieli suplimentare cu furajarea, personalul, tratamentele, biosecuritatea și gestionarea efectivelor.
Apar, de asemenea, riscuri privind supraaglomerarea exploatațiilor, bunăstarea animalelor, depășirea greutății comerciale, imposibilitatea respectării contractelor și pierderea unor piețe interne sau externe construite în timp”, explică Dumitru.

„Aprobarea separată a DSVSA pentru abator e abuzivă”

Chiar și așa, una dintre cele mai dure critici a Uniunii Oierilor vizează obligația fermierilor de a solicita, în scris, aprobarea DSVSA pentru fiecare transport la abator. „Obligația fermierului de a formula personal o solicitare scrisă către DSVSA pentru fiecare transport la abator este abuzivă, redundantă și nejustificată administrativ”, susține asociația, care arată că transportul presupune deja examinarea animalelor de către medicul veterinar, emiterea formularului de mișcare și a certificatului de sănătate, precum și verificarea trasabilității.

Uniunea Oierilor propune ca procedura să fie organizată pe circuitul profesional existent, prin comunicare directă între medicul veterinar și DSVSA. „Procedura putea fi organizată pe circuitul profesional existent. Fermierul trebuia să anunțe medicul veterinar cu privire la intenția de a transporta animalele la abator. Medicul veterinar putea verifica animalele și documentele, iar comunicarea cu DSVSA trebuia realizată direct între medicul veterinar și autoritatea județeană (…) Responsabilitatea verificării trebuie să rămână pe lanțul sanitar-veterinar, fără a fi transferată asupra crescătorului prin noi drumuri, cereri și cheltuieli”, arată secretarul Uniunii Oierilor din România.

Șapte lucruri cerute de Uniunea Oierilor

În explicarea poziției sale, uniunea nu combate necesitatea unor măsuri sanitare veterinare pentru limitarea răspândirii bolii, dar consideră că acestea trebuie aplicate diferențiat. „Exploatațiile sănătoase și județele fără focare nu trebuie blocate pe termen lung din cauza unor situații punctuale care pot fi izolate, controlate și monitorizate”, subliniază reprezentanții acesteia.

Dan Dumitru precizează că asociația a solicitat continuu autorităților să aplice măsuri în funcție de ce se întâmplă în regiuni. Sunt cel puțin șapte cerințe ale uniunii:
• aplicarea principiului regionalizării;
• reluarea exporturilor din zonele libere de boală;
• testarea suplimentară și certificarea strictă a animalelor destinate exportului;
• stabilirea unor culoare sanitare controlate;
• simplificarea autorizării transporturilor către abator;
• comunicarea rapidă și unitară a regulilor către fermieri;
• consultarea reală a organizațiilor crescătorilor înainte de adoptarea unor noi restricții.

Apel către fermieri

În final, Uniunea Oierilor face și un apel la fermieri „să dea dovadă de răbdare” până la expirarea celor 30 de zile de carantină, respectiv până în jurul datei de 7 august 2026, perioadă în care, potrivit organizației, se desfășoară evaluări și verificări tehnice, inclusiv cu participarea experților europeni, pentru identificarea cauzelor situației epidemiologice.

Fermierii sunt îndemnați să limiteze accesul persoanelor străine în exploatații, să dezinfecteze mijloacele de transport și echipamentele, să evite contactul dintre turme și să anunțe imediat medicul veterinar în cazul unor semne de boală sau mortalități. „Sperăm ca, prin responsabilitatea fermierilor, prin măsuri sanitare veterinare corecte și printr-o negociere fermă cu instituțiile europene, oieritul românesc să depășească această perioadă neagră”, se arată în poziția Uniunii Oierilor, semnată de secretarul Dan Dumitru.