„Operația nu trebuie evitată cu orice preț”. Un chirurg de la Spitalul Județean Sibiu demontează miturile care îi fac pe pacienți să amâne tratamentul

Febră peste 38 de grade, durere care se accentuează, sângerare sau secreții la nivelul plăgii sunt semnale care, după o operație, nu trebuie ignorate. Dr. Mihai Faur, medic primar în Chirurgie Generală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică ce trebuie să știe pacienții înainte și după o intervenție, cât durează de fapt o internare și care sunt miturile despre chirurgie care fac cel mai mult rău.

Dr. Mihai Faur a răspuns unui set de întrebări în care aduce lămuriri privind recuperarea postoperatorie, durata internării, programarea operațiilor și miturile care îi determină pe mulți bolnavi să amâne prezentarea la medic. Interviul a fost publicat pe pagina de Facebook a spitalului.

Medicul subliniază că un anumit grad de durere după operație este firesc, dar că unele simptome trebuie tratate ca semnale de alarmă. Pacientul trebuie să contacteze medicul curant sau să ajungă de urgență la spital dacă apar febră persistentă peste 38 de grade, frisoane, durere intensă care nu cedează la tratament, sângerare abundentă, secreții purulente la nivelul plăgii, dificultăți de respirație, dureri în piept sau o deteriorare bruscă a stării generale. „Este foarte important ca pacientul să nu recurgă la automedicație și să nu întrerupă tratamentul recomandat fără aviz medical”, avertizează dr. Faur.

Întrebat despre durata spitalizării, medicul explică faptul că aceasta variază în funcție de tipul afecțiunii și de complexitatea operației. El precizează că există însă o tendință clară de reducere a perioadei de internare prin tehnicile minim invazive. În cazul unor intervenții laparoscopice, precum colecistectomia, pacientul poate fi externat în una până la trei zile, în timp ce intervențiile oncologice sau cazurile complicate pot necesita o săptămână sau mai mult. „Scopul echipei medicale nu este externarea rapidă cu orice preț, ci externarea în condiții de siguranță”, precizează chirurgul.

Medicul confirmă că intervențiile elective se pot programa în prealabil, fiecare pacient fiind evaluat clinic și paraclinic înainte de stabilirea datei operației, iar cazurile oncologice sau cele cu risc crescut de agravare beneficiază de prioritate.

Combaterea miturilor

O parte importantă a interviului este dedicată miturilor despre chirurgie. Dr. Faur atrage atenția că multe dintre acestea îi determină pe pacienți să amâne tratamentul, cu efecte negative. Unul dintre cele mai răspândite este convingerea că operația trebuie evitată cât mai mult și că orice boală poate fi tratată exclusiv medicamentos. Un altul este teama că intervențiile sunt întotdeauna foarte periculoase, deși, spune medicul, chirurgia modernă „beneficiază de tehnici minim invazive, aparatură performantă, anestezie sigură și monitorizare continuă, ceea ce a redus considerabil riscurile operatorii”.

Chirurgul demontează și ideea că biopsia sau operația ar determina „împrăștierea” cancerului: „Acest lucru nu este susținut de dovezi științifice. Dimpotrivă, intervenția chirurgicală este, în multe situații, principalul tratament curativ pentru numeroase forme de cancer, iar biopsia este indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului corect.”

În privința reducerii riscurilor înainte de operație, medicul subliniază și ce rol are pacientul: controlul bolilor cronice precum diabetul sau hipertensiunea, renunțarea la fumat cu câteva săptămâni înainte de intervenție, o alimentație echilibrată și respectarea strictă a indicațiilor privind întreruperea anumitor medicamente. „Renunțarea la fumat cu cel puțin câteva săptămâni înainte de intervenție reduce semnificativ riscul complicațiilor pulmonare și favorizează vindecarea plăgilor”, arată dr. Faur. Totodată, vorbește despre comunicarea deschisă cu echipa medicală: „O relație bazată pe încredere și colaborare între pacient și echipa medicală contribuie în mod direct la succesul tratamentului chirurgical.”