De ce unii adolescenți ajung să consume și alții nu?

Doi adolescenți pot merge la aceeași școală, pot avea aceeași vârstă și pot ajunge la aceeași petrecere. Unul refuză, celălalt încearcă. Este ușor să explicăm diferența printr-o singură propoziție: unul este „puternic”, celălalt este „slab”.

Doar că realitatea nu funcționează așa.

Consumul nu apare dintr-o singură cauză. Este influențat de mai mulți factori care se pot aduna: familie, prieteni, stres, sănătate mintală, acces la substanțe, experiențe dificile, curiozitate și sentimentul de apartenență.

Asta nu înseamnă că adolescentul nu are nicio responsabilitate pentru alegerile sale. Înseamnă că, dacă vrem să prevenim consumul, trebuie să înțelegem situația, nu doar să judecăm persoana.

Curiozitatea nu este singurul motiv

Unii adolescenți încearcă pentru că sunt curioși. Alții vor să fie acceptați. Unii caută senzații noi, iar alții încearcă să nu mai simtă ceva: anxietate, tristețe, singurătate sau presiune.

Aceeași substanță poate avea roluri diferite în viețile a două persoane. Pentru una este un experiment la o petrecere. Pentru alta devine o metodă de a face față unei probleme care nu a fost spusă nimănui.

De aceea, întrebarea „de ce ai făcut asta?” poate fi mai utilă decât „cum ai putut să faci asta?”. Prima deschide o conversație. A doua o închide.

Factorii de risc nu sunt sentințe

Există situații care pot crește probabilitatea consumului: prieteni care consumă, lipsa unei legături cu școala, probleme de sănătate mintală, conflicte familiale, supraveghere redusă, experiențe traumatice sau acces ușor la substanțe.

Dar un factor de risc nu înseamnă că o persoană va consuma sigur. Și lipsa unui factor nu oferă protecție totală.

Gândește-te la risc ca la mai multe greutăți puse pe același cântar. O singură greutate poate să nu schimbe mult. Mai multe, adunate într-o perioadă dificilă, pot face o decizie riscantă mai probabilă.

Și protecția se construiește din mai multe lucruri

Relația cu familia, un adult de încredere, sentimentul că aparții școlii, prietenii care îți respectă limitele și activitățile care îți dau un scop pot reduce riscul.

Nici sportul, nici notele bune și nici o familie prezentă nu sunt scuturi perfecte. Dar pot oferi alternative, sprijin și oameni către care să te întorci într-un moment dificil.

Uneori, cel mai important factor de protecție este foarte simplu: să existe cineva pe care îl poți suna fără să îți fie teamă că prima reacție va fi doar pedeapsa.

Sănătatea mintală contează, dar nu explică tot

Anxietatea, depresia și alte probleme emoționale pot crește vulnerabilitatea, mai ales când cineva folosește substanțe pentru a se calma, a dormi sau a uita.

Totuși, nu orice adolescent cu anxietate consumă și nu orice adolescent care consumă are o tulburare psihică.

Este important să evităm două greșeli: să ignorăm suferința psihică sau să o folosim ca explicație automată pentru orice consum.

Dacă o persoană caută în substanțe o pauză de la ceea ce simte, are nevoie de ajutor pentru problema de bază, nu doar de ordinul „oprește-te”.

De ce începutul timpuriu este mai îngrijorător?

Adolescența este o perioadă cu multe schimbări și cu o nevoie puternică de apartenență. În același timp, zonele creierului implicate în planificare, controlul impulsurilor și evaluarea consecințelor sunt încă în dezvoltare.

Cu cât folosirea substanțelor începe mai devreme, cu atât există mai mult timp pentru ca un obicei să se fixeze și să afecteze școala, relațiile și dezvoltarea personală.

Acesta este un motiv pentru prevenție, nu pentru etichetarea unui adolescent ca fiind „pierdut”.

Dacă mă regăsesc în factorii de risc?

Poate ai prieteni care consumă, treci printr-o perioadă grea acasă sau simți că nu aparții nicăieri. Asta nu înseamnă că viitorul tău este decis.

Factorii de protecție pot fi construiți. Poți vorbi cu un adult, poți cere sprijin psihologic, poți schimba anumite contexte și poți căuta oameni alături de care nu trebuie să te pui în pericol pentru a fi acceptat.

Dacă ai început deja să consumi, nu trebuie să aștepți să pierzi controlul complet. Cu cât ceri ajutor mai devreme, cu atât ai mai multe opțiuni.

Cum ajuți un prieten fără să îl judeci?

Nu începe prin a-i spune că este slab, iresponsabil sau că își distruge viața. Încearcă să afli ce se întâmplă.

Poți spune: „Am observat că nu ești bine și sunt îngrijorat. Vrei să vorbim?”

Ascultarea nu înseamnă că aprobi consumul. Înseamnă că îi oferi persoanei șansa să spună ce se află în spatele lui.

Dacă există risc de supradoză, violență, pierderea cunoștinței sau altă urgență, nu încerca să păstrezi secretul. Sună la 112 și implică imediat un adult.

Pe scurt

Unii adolescenți nu consumă pentru că au mai mult sprijin, mai puțină expunere, alte moduri de a face față stresului sau pur și simplu nu vor. Alții ajung să consume într-un amestec de curiozitate, presiune și probleme personale.

Diferența nu este întotdeauna caracterul.

Prevenția reală nu înseamnă doar să îi spui unui adolescent să fie mai puternic. Înseamnă să îi oferi motive, relații și soluții care îl ajută să nu fie singur atunci când trebuie să aleagă.

Surse

NIDA – Understanding Drug Use and Addiction

NIDA – The Adolescent Brain and Substance Use

CDC – Substance Use Among Youth

„Spune NU. Rămâi TU!” este un proiect co-finanțat de Primăria Sibiu prin agenda educațională, organizat de Asociația de Bun Gust și ziarul Turnul Sfatului, cu ajutorul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu și Crucea Roșie – Filiala Sibiu.

Proiectul este susținut de MEDLIFE – partener medical, RETTER GROUP, SOBIS AP, ART REISEN, RHENANIA și MAGIC FM.