Schimbarea la față a Sibiului: are nevoie orașul de clădiri cu 14 etaje?

După cele două dezbateri (una publică și una profesională) organizate pe tema proiectului care propune, printre altele, trei blocuri cu câte 14 etaje în zona străzii Autogării, inițiatorii proiectului revin cu răspunsuri la criticile care le-au fost aduse.

Printre cele mai serioase luări de poziții ca urmare a lansării proiectului de reconversie a zonei industriale din jurul fostei baze DPC, de pe strada Autogării, a fost cea a conducerii Ordinului Arhitecților din România, filiala Sibiu – Vâlcea. În urma dezbaterii profesionale pe care au avut-o arhitecții sibieni cu inițiatorii proiectului, conducerea OAR a considerat că inițiativa are la bază un proiect insuficient de solid detaliat sau construit în mai multe locuri.

În primul rând, cei de la OAR au criticat derogările de la Planul urbanistic general al Sibiului, care din 2011 încoace a impus la nivelul noilor construcții din oraș ”clasicul” S+P+3E+4R (adică subsol, parter, trei etaje și un etaj retras sau mansardă). În replică, inițiatorii proiectului susțin că PUG-ul nu este un instrument rigid de planificare urbană. ”Proiectul de față nu își propune să meargă pe ideea urbanismului derogatoriu, ci doar să nuanțeze în cadrul acelorași densități locale permise un alt mod de construire, mai aerisit, cu deschidere către crearea unei imagini urbane moderne și spații publice de calitate”, răspund reprezentanții Urban Pulse SRL, societatea angajată să realizeze planul urbanistic zonal necesar pentru investiția propusă. Potrivit lor, în ciuda accentelor de înălțime, coeficientul de utilizare a terenului nu depășește maximul prevăzut de PUG pentru zona respectivă (2,4 este CUT-ul maxim din PUG, iar 2,02 ar fi CUT-ul generat de proiectul în discuție).

În apărarea proiectului lor, cei de la Urban Pulse aduc și argumentul mixului de funcționalitate propus: funcțiuni comerciale, activități economice, servicii și echipamente complementare activităților economice, zone de locuire și spații publice (parc, scuaruri, piațete – sunt propuse trei piațete în zona respectivă).

Ce, cine? Pe terenurile delimitate de străzile Autogării, Distribuției și de calea ferată (aproximativ zona fostei baze Drumuri și Prestări Construcții și cea ocupată acum de depozitul de materiale de construcții UCM) doi investitori locali propun ridicarea a trei turnuri cu parter și 14 etaje. Plus clădiri comerciale, clădiri rezidențiale cu aproximativ 170 de locuințe, parcări subterane și supraetajate în număr de aproximativ 1.700, spații educaționale, piațete, piste de biciclete. În total, aproximativ 5.000 de locuri de muncă ar putea fi create în spațiile astfel propuse. Mai multe despre proiectul celor de la Premium SRL și Conelt SRL (controlate de oamenii de afaceri Ioan Alin Tatu și Constantin Trihenea) puteți citi aici.

Referitor la regimul de înălțime propus (14 etaje cu o înălțime maximă de 55 de metri și o amprentă la sol de 30 x 35 de m – 1.050 de mp), proiectanții spun că acesta a fost stabilit având în vedere destinația finală propusă. ”Una dintre condiționările primare pentru conformarea unor birouri de clasă A pentru a fi eficiente este aceea de a fi configurate în dezvoltări pe minim 10.000 de mp și un minim de 1.000 de mp pe nivel. (...) Pentru obiectul arhitectural și ansamblul arhitectural recomandăm să se realizeze concurs de arhitectură, în urma căruia să se găsească cea mai bună soluție pretabilă pentru acest spațiu”, este răspunsul Alinei Mureșan-Iuga, șef de proiect din partea Urban Pulse SRL.

Alina Mureșan-Iuga

Un șantier interminabil?

Un mare semn de întrebare au ridicat arhitecții asupra capacității inițiatorilor unui astfel de proiect să îl ducă la bun sfârșit. Iar acest semn de întrebare, arătau arhitecții, pornește chiar de la aproximarea sumelor necesare până la momentul final. Investitorii vorbeau de 80 – 100 de milioane de euro, arhitecții au estimat că e nevoie de cel puțin 200 de milioane de euro. În răspunsul lor, proiectanții arată că necesitatea unui astfel de proiect este dată chiar de actualele trenduri economice globale. ”Dorința de a dezvolta o zonă de office de clasă A în Sibiu se pliază pe profilul zonei restructurate, existând condiționări de localizare pentru acest tip de dezvoltări. Exemple de proiecte (implementate sau în curs de implementare) de acest gen există atât în țară, cât și în străinătate, unul dintre acestea fiind Openville din Timișoara, similar ca și structurare cu proiectul de față, păstrând, firește, ordinul de scară. Proiectele din cadrul PUZ se vor face etapizat în funcție de prioritățile de dezvoltare și de disponibilitatea financiară, proiectul fiind vizat a fi realizat”, susțin cei de la Urban Pulse. Potrivit cărora, în imaginea de ansamblu a inițiativelor imobiliare din zonă (de pe str. M. Kogălniceanu, Ogorului, Frigoriferului – Agârbiceanu) funcțiunile mixte propuse pe str. Autogării (de la spații de business, de educație, până la cele de relaxare) or aduce implicații ”în principal pozitive”.

Chestiunea traficului

În afară de sesizările arhitecților referitoare la trafic, inițiatorii proiectului au fost criticați și pentru că în studiul lor de trafic au folosit date din 2005. Și că față de acel an, indicii de trafic din oraș s-au dublat. ”Traficul nu este de două ori mai intens decât cel din 2005, ci este de trei-patru ori mai intens, dar în anul 2005 Sibiul încă avea traficul greu prin interiorul său”, arată Alina Mureșan-Iuga. Potrivit lor, studiul lor a pornit de la datele din 2005 deoarece acela a fost ultimul an în care Primăria a realizat măsurători de trafic. Iar datelor rezultate din acele măsurători le-au fost aplicați coeficienți supraunitari, care au dus la concluzia că traficul este mult mai intens. Dar că, în momentul de față, cu excepția orelor de vârf și a perioadelor cu ploaie, rețeaua de străzi a Sibiului face față valorilor de trafic. Iar pentru viitor, investitorii se bazează pe investițiile în infrastructură anunțate de autorități, precum centura de sud a orașului, promisă de CJ Sibiu, dar și numeroasele proiecte ale Primăriei Sibiu, de la noi poduri peste Cibin, la încurajarea metodelor alternative de deplasare prin oraș.

Pentru PUZ au fost elaborate, printre altele, și studii de vizibilitate și de circulație. Studiile nu sunt suficiente, consideră specialiștii sibieni

De altfel, inițiatorii proiectului în discuție arată că măsurile propuse de ei urmăresc încurajarea deplasării pe jos sau cu mijloace alternative mașinii personale. ”Pe baza experienței și a situațiilor din alte orașe, pe baza studiilor realizate în locații asemănătoare – orașe cu o istorie bogată, care necesită o dezvoltare sau o schimbare în vechea zonă industrială și care cer o scoatere a industriilor poluante și generatoare de zgomot din oraș – se vor avea în vedere măsuri care să susțină mobilitatea durabilă și să faciliteze utilizarea mijloacelor de transport nemotorizate sau a transportului public”, arată cei de la Urban Pulse, bazându-se astfel pe faptul că la nivelul orașului vor fi generate o serie de politici publice și vor fi finalizate o seamă de investiții în infrastructura pentru deplasare astfel încât proiectul semnat de ei să nu genereze noi blocaje.

Reprezentanții Urban Pulse susțin că toate sesizările referitoare la eventualele prejudicii aduse interesului public sau privat vor fi luate în calcul, iar documentația urbanistică ”se va completa cu propunerile sustenabile identificate în această etapă, astfel încât să ducă la îmbunătățirea proiectului și la modalități eficiente de gestionare urbană”.

Descarcă de aici Punct de Vedere al Urban Pulse

Citește și Schimbarea la față a Sibiului. Arhitecții, despre blocurile de 14 etaje: ”există riscul unui șantier interminabil”

Schimbarea la față a Sibiului: trei turnuri de 14 etaje și 5.000 de locuri de muncă în zona DPC

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro