Președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Sociale, Constantin Boștină, a declarat la o dezbatere dedicată reformei teritorial-administrative că 28% din totalul localităților din România, adică aproape 900 de localități, au mai puțin de 2.000 de locuitori rezidenți, potrivit Radio România Actualități.
”Avem în personalul funcționăresc administrativ 315.000 de persoane. Numai salariile care sunt într-o creștere fără bun-simț la personalul funcționăresc față de ce se întâmplă cu celelalte salarii în țară, cât costă și cât grevează bugetul României”, a avertizat Boștină.
Citește și
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu revista Economistul, au organizat conferința cu tema „Reorganizarea administrativ-teritorială a României.
Bogdan Vișan, secretar general adjunct în cadrul Camerei de Comerț, a anunțat că organizația cere o reformă teritorială radicală.
”Raportat la actualele realități, Camera de Comerț și Industrie a României a reiterat decidenților necesitatea urgentă de reorganizarea administrativă a României prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori”, a spus acesta, potrivit Radio România.
Citește și:
Propunere: Desființarea consiliilor județene, regionalizare, descentralizare, zone metropolitane
Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, Marian Țolea, a anunțat că, cel mai probabil din anul 2025 va fi demarat proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a țării prin dezbateri pe această temă cu toate entitățile relevante.
Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație, arată o analiză Curs de Guvernare.
De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).
Citește și:
Copșa, Ocna și Miercurea nu ar mai trebui să fie orașe
Copșa Mică, Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului ar trebui să-și piardă statutul de oraș, dacă s-ar aplica ”la sânge” prevederile LEGII nr.351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național care creionează felul în care ar trebui să arate localitățile României în funcție de anumite criterii.
În cazul orașelor, un prim criteriu se referă la populație, iar cerința minimă este de 5.000 de locuitori.
Conform recensământului încheiat anul trecut Copșa Mică, Ocna Sibiului și Miercurea nu mai întrunesc această condiție. Ocna ar mai avea 3.434 de locuitori, Copșa Mică – 4.570, iar Miercurea – 3.691.
Pe lângă această condiție, mai sunt și altele: 75% din populație să fie ocupată în activități neagricole, 70% din locuințe să fie dotate cu instalații de alimentare cu apă, iar 55% să dețină un WC în locuință, să existe cel puțin un număr de 7 paturi în spitale la 1.000 de locuitori și 1,8 medici, să existe săli de spectacol, teatre, biblioteci, să existe minim 50 de locuri în hoteluri și multe altele.
Aceste schimbări ar aduce un număr mai mic de consilieri locali și reducerea salariilor angajaților din Primărie, a taxelor și impozitelor locale.
Orașe și comune din județ cu peste 5.000 de locuitori (Recensământ 2021)
Șelimbăr – 17.492 locuitori
Avrig – 12.534 locuitori
Agnita – 7.564 locuitori
Tălmaciu – 6.711 locuitori
Dumbrăveni – 6.238 locuitori
Roșia – 6.074 locuitori
Săliște – 5.710 locuitori
Copșa Mică – 4.570 locuitori
Miercurea Sibiului – 3.691 locuitori
Ocna Sibiului – 3.434 locuitori
(în listă nu apar municipiile Sibiu și Mediaș)
În cazul comunelor, condiția minimă este ca acestea să aibă peste 1.500 de locuitori. În cazul Sibiului sunt 13 localități care nu întrunesc această condiție. În situație fără scăpare din acest punct de vedere sunt Rîu Sadului (514 locuitori), Ludoș (584 locuitori), Bruiu (671 locuitori), Mihăileni (973 locuitori), Marpod (982), Cârța (1.042), Apoldu de Jos (1.184) și Cârțișoara (1.260). Merghindeal e la 2 locuitori de acest prag. Conform datelor provizorii ale recensământului din 2021, localitatea are 1.502 locuitori.
Citește și:
13 comune din județ au mai puțin de 1500 de locuitori
Chirpăr – 1489 locuitori
Boița – 1410 locuitori
Brădeni – 1368 locuitori
Tilișca – 1351 locuitori
Ațel – 1263 locuitori
Cârțișoara – 1260 locuitori
Apoldu de Jos – 1184 locuitori
Cârța – 1042 locuitori
Marpod – 982 locuitori
Mihăileni – 973 locuitori
Bruiu – 671 locuitori
Ludoș – 584 locuitori
Râu Sadului – 514 locuitori
Cisnădie – municipiu. Șelimbăr și Roșia – orașe
Pe de altă parte, orașul Cisnădie se apropie de statutul de municipiu, dacă privim exclusiv capitolul populație. Orașul are după ultimul recensământ 22.277 de locuitori, iar minimul este de 25 de mii. Doar că mai sunt și alte criterii: WC în locuință în procent de minim 75%, 10 paturi de spital la o mie de locuitori, 2,3 medici la același număr de locuitori, cel puțin 100 de locuri în camere de hotel, străzi modernizate în procent de peste 60% și apă și canalizare în procent de 70% din lungimea totală a străzilor din localitate.
”Va ajunge Cisnădia municipiu, chiar fără să vrem. S-a dezvoltat foarte mult orașul nostru în ultimii ani. Numai dacă te gândești că se vor muta 17 mii de persoane în zona Seviș, e clar că vom ajunge în cel mai scurt timp la peste 25 de mii de locuitori. Nu ne gândim acum să facem demersuri pentru a fi catalogați ca municipiu, mai avem puțină răbdare, lucrurile trebuie să se dezvolte treptat”, a declarat primarul Gheorghe Huja pentru Turnul Sfatului, în luna februarie.
În aceeași idee, comuna Șelimbăr ar putea deveni oraș, din punct de vedere al populației. Comuna are conform ultimului recensământ 17.492 de locuitori. În aceeași situație mai este și comuna Roșia, acolo unde trăiesc 6.074 de persoane.
”Nu ne gândim să devenim nici oraș, nici municipiu, noi suntem comuna Șelimbăr, ne e bine așa. Dar pentru asta putem avea servicii și nivel de trai precum al locuitorilor de oraș sau de municipiu. Primul dezavantaj pentru locuitorii noștri ar fi taxe și impozite mai mari, în momentul în care am deveni oraș și doar pentru o denumire nu merită. Putem avea însă toate condițiile unui oraș, iar munca noastră, a tuturor celor din administrația locală, este în acest sens: de a crea condiții în comuna Șelimbăr pentru a avea cel puțin același nivel de trai ca cel al sibienilor din orașe sau din municipiu”, a declarat Marius Grecu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Politic
Alătură-te comunității
19 răspunsuri
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
Cisnadie ce oras este daca nu are linie de autobuze? Cu ce se deplaseaza in oras, din centru pana in cartierul arhitectilor? Sau de la Sevis pana la Soma? Ar fi cazul sa-si ia autobuze sau sa faca un tramvai daca vor sa fie oras sau mai logic ar fi sa fie integrat la Sibiu. La fel si Selimbarul.
-
-
Ce mi se pare super „distractiv” (da, e de plans nu de ras): cand vine vorba de a impune cetatenilor tot felul de „noutati”, „modernisme” (o buna parte din ele aberatii fie importate de la europeni, fie pretins europene) ne dam de ceasul mortii. Cand insa este vorba de a alinia o realitate de acum 40-50 de ani la cea din prezent … este tare greu renuntatul la ciolan/cascaval (functie de gusturi).
„Oaia neagra”, cartierul arhitectilor, este practic lipit de Sibiu si la 6-7 km de Cisnadie (ceva mai putin flagranta dar aceeasi situatie dpdv realitate din teren vs administrativ, este si intersectia cu Selimbarul). Degeaba ai autobuz/tramvai/tren usor/metrou catre Cisnadie, lumea in Sibiu are treaba (probabil acesta este si motivul pentru care nu a fost introdus).
Marea parte a celor care locuiesc in aceste zone au treaba (=muncesc) in Sibiu si nu in Cisnadie, Selimbar, Sura … Cine are nevoie de asistenta medicala, de gradinita, scoala .. tot la Sibiu, nu la vecini.
Si asta este realitatea zilelor noastre: Sibiul a crescut si extinderea s-a facut unde / catre ce zona, directie s-a putut. Si situatia asta este intalnita la multe alte orase care au avut nevoie de dezvoltare in ultimii 10-20 de ani.
Solutia logica, fireasca ar fi fost ca „beneficiarul” sa-si asume, sa se implice, sa se lupte pentru „dezvoltarea durabila” a zonelor respective. Realitatea? Ii doare la basca; este o grija si un efort in plus. Realitatea si mai dura este ca nici pe cei pe a caror raza administrativ-teritoriala s-a facut practic extinderea orasului nu-i intereseaza prea tare: colecteaza impozitele (si in multe cazuri taxe si impozite de „oras”) si cam atat; cei care s-au mutat si au acceptat conditii de „ev mediu” … treaba lor, alegerea lor.-
Cei care si-au construit case in Cartierul Arhitectilor sunt adevaratele victime ale Primariei Cisnadie.Cartierul Arhitectilor a fost reglementat prin PUZ, ca zona rezidentiala cu locuinte individuale P+1,P+2,scoala, gradinita, locuri de joaca pentru copii, spatii comerciale,zona verde, NU BLOCURI.PUZ-ul este publicat pe site-ul Primariei Cisnadie. Pana in 2018 pe site-ul Primariei Cisnadie- cu nerespectarea prevederilor legale- nu erau afisate certificatele de urbanism si autorizatiile de construire. Asa s-au trezit locuitorii cu blocuri in vecinatatea caselor individuale.Intregul cartier este oglinda incompetentei arhitectilor sefi din Primaria Cisnadie.Interese de familie si de grup au prevalat in fata unui act normativ in termen de valabilitate prin PUG aprobat prin HCL 238/2015.
Daca mai apar inca 17 mii de locuitori in zona Sevis,DJ 106C va fi blocat.
Cisnadia nu are cum sa ajunga municipiu doar in baza unui singur criteriu, acela a numarului de locuitorii,pana nu asigura facilitati urbane corespunzatoare, pe care le-a ignorat pana in prezent.
-
-
-
-
pai Saliste ar ramane ca UAT separat, si va fi un UAT mai mare decat acum, asa ca e ok sa ramana oras
ar include clar comuna Tilisca de acum
Si Miercurea ar fi UAT mai mare, cu Apoldu de Jos
Cristian+Orlat+Gura Raului ar trebui sa fie tot oras, sunt 11000 de locuitori in total si cele trei sate sunt unite fizic (Cristianul mai are putin pana sa fie lipit de Orlat).
Ocna si Sura Mica ar trebui unite si sa ramana oras
Iar Loamnes, Ludos si Pauca sa fie o singura comuna
Ca si Slimnic si Sura Mare
Poplaca…cu Rasinari. Jina cu Poiana. Astea 4 nu o sa se prea inteleaga…
Talmaciu , cu Boita si Turnu
Rosia singura, are peste 5000. -
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ești obositor cu pleonasmul ăsta. Ai venit din sud, cumva ? Știi că blugi vine de la „blue jeans”, sau…
Taiati-o ma toata ca va incurca!!! betonati totul si asfaltati(asa cum stiti voi mai bine)!! Reprezinta un pericol major si…
Am inteles ca in curte se construieste o piscina. O sa fie cu intrare?
Tu? tot cu Loganul? sau cu „o rulata” din Germania (desigur!) Probabil si cu evacuarea gaurita cu surubelnita ca sa…
Incredibil! Nu dorim distrugerea pădurii, e ok să fie protejată, mai ales că este foarte importantă că pădure periurbană pt…
Citește și
Cele mai citite știri
-
Mutat la pensie la Sibiu, un bucureștean a devenit la 65 de ani multiplu campion național la înot: „Pentru mine e terapie”Ștefan Dobre10 august 2026Mihai Preda, un fost bancher în vârstă de 65 de ani, oferă un exemplu de redescoperire a vieții la pensie. Mutat din agitația Bucureștiului în liniștea Sibiului, acesta a demonstrat că sportul nu este doar o metodă de întreținere fizică, -
Prof. Gabriela Maniu, directoarea Școlii Nr. 4, s-a pensionat: „Nu regret nimic, doar trecerea anilor”Raluca Budușan9 august 2026După 28 de ani petrecuți la conducerea Școlii Gimnaziale Nr. 4 din Sibiu și aproape patru decenii de carieră în învățământ, profesoara Gabriela Maniu se pregătește să iasă la pensie. Este directoarea sub care școala a devenit una dintre cele
-
După ce a fost dat în urmărire generală, Cătălin Oțetea, fostul șef al RAR Sibiu s-a dus singur la penitenciar. Surse: Era plecat din țarăTraian Deleanu10 august 2026Cătălin Ioan Oțetea s-a prezentat astăzi la Penitenciarul Aiud pentru a-și ispăși pedeapsa de 4 ani și 10 luni de închisoare la care a fost condamnat definitiv săptămâna trecută. Publicitate Publicitate Polițiștii sibieni au revocat, în cursul zilei de astăzi,
Lasă un răspuns