Dr. Suveică Radu, medic primar la Spitalul Județean Sibiu: „Infertilitatea de cauză masculină este de 20-30%”. Specialistul explică ce analize trebuie să facă ambii parteneri

Câte cupluri se întreabă, după luni de încercări fără rezultat, dacă ar trebui să meargă la medic? Și câte femei diagnosticate cu sindromul ovarelor polichistice cred că boala nu poate fi ținută sub control? Într-un interviu publicat pe pagina de Facebook a Spitalului Județean, dr. Suveică Radu, medic primar în Secția Clinică Obstetrică-Ginecologie I a spitalului, explică pe larg ce înseamnă infertilitatea, când este cazul unei investigații medicale, ce analize sunt necesare pentru cuplu și cum influențează stilul de viață, stresul, alimentația sau fumatul, șansele de a obține o sarcină.

Potrivit medicului, sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune endocrină manifestată prin absența sau raritatea ovulației, semne ale excesului de hormoni androgeni și prezența mai multor microchisturi la nivelul ovarelor. Această definiție a fost fixată acum 23 de ani, printr-un consens între Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie și Societatea Americană de Medicină Reproductivă.

Anul acesta, însă, a fost propusă o schimbare de perspectivă. Accentul nu mai cade pe aspectul morfologic al ovarului, ci pe trei componente-cheie ale bolii. dereglările hormonale de pe axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, componenta metabolică (dominată de rezistența la insulină, cu riscuri asociate de obezitate, dislipidemie și diabet de tip 2) și disfuncția ovariană propriu-zisă, tradusă prin cicluri neregulate, infertilitate, acnee, pilozitate excesivă și alopecie.

Ca urmare a acestei redefiniri, denumirea bolii se schimbă. „Sindromul ovarelor micropolichistice (PCOS) va fi redenumit Sindromul ovarian metabolic poliendocrin (PMOS)”, precizează dr. Suveică Radu, adăugând că „noua denumire pune accent pe componenta hormonală şi metabolică a bolii şi reflectă mai bine complexitatea şi impactul pe termen lung asupra sănătăţii femeii”.

Nu există tratament care să elimine boala, dar consecințele ei pot fi controlate

Medicul atrage atenția că, în stadiul actual al medicinei, nu există un tratament etiologic pentru acest sindrom, adică nu poate fi eliminat din organism așa cum se procedează, de exemplu, în cazul unei infecții. În schimb, se poate interveni asupra consecințelor bolii. Rezistența la insulină, obezitatea, tulburările de ovulație, acneea și excesul de păr.

Abordarea terapeutică nu este standard, ci individualizată. „Fiecare pacientă trebuie evaluată corespunzător şi în funcţie de etapa vieţii în care se află şi impactul sindromului asupra sănătăţii se stabileşte o conduită terapeutică de multe ori multidisciplinară pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi a ajuta la realizarea obiectivelor sociale”, explică dr. Suveică Radu.

Când vorbim, de fapt, despre infertilitate

Un alt aspect clarificat de medic este definiția medicală a infertilității, adesea confundată cu simpla „întârziere” a unei sarcini. Din punct de vedere clinic, infertilitatea înseamnă incapacitatea de a obține o sarcină intrauterină după 12 luni de contact sexual neprotejat între parteneri. Pentru femeile de 35 de ani sau mai în vârstă, intervalul se reduce la 6 luni, întrucât rezerva ovariană se modifică odată cu trecerea timpului.

Medicul face și o distincție importantă între cele două tipuri de infertilitate. Cea primară, când femeia nu a rămas însărcinată niciodată, și cea secundară, când dificultatea apare după o sarcină obținută anterior.

Când e cazul unui consult de specialitate

Regula generală rămâne aceeași. 12 luni de încercări fără succes pentru cuplurile obișnuite și 6 luni pentru femeile de peste 35 de ani. Există totuși situații în care medicul recomandă o evaluare mult mai rapidă, indiferent de vârstă. Este vorba despre paciente cu cicluri anovulatorii sau cu antecedente de boală inflamatorie pelvină, pentru care investigația ar trebui făcută „cât mai curând după aflarea diagnosticului, bineînţeles în corelare cu dorinţa de procreare”, spune dr. Suveică Radu.

Investigațiile necesare implică ambii parteneri

Vorbind despre cauzele infertilității, medicul citează statistici relevante. Infertilitatea de cauză masculină reprezintă 20-30% din cazuri, cea feminină 20-35%, situațiile în care ambii parteneri au probleme ajung la 25-40%, iar cazurile fără o cauză identificată se situează între 10 și 20%. De aceea, investigațiile trebuie să includă, obligatoriu, ambii membri ai cuplului.

Pentru bărbați, traseul standard presupune un consult urologic, urmat de spermogramă, spermocultură și evaluarea gradului de fragmentare a ADN-ului spermatic. Pentru femei, totul începe cu un consult ginecologic de rutină, în cadrul căruia se recoltează probe vaginale și cervicale, se examinează ecografic uterul și ovarele și se evaluează rezerva ovariană, ovulația, profilul hormonal și permeabilitatea trompelor uterine.

În funcție de rezultate, pot fi necesare investigații suplimentare. Medicul menționează histeroscopia, o metodă neinvazivă prin care se poate vizualiza cavitatea uterină și, în același timp, se pot îndepărta anumite formațiuni sau corecta anomalii morfologice ale uterului. „Nu putem exclude şi intervenţiile chirurgicale necesare în cazul anumitor patologii ginecologice depistate în cadrul consultului”, completează dr. Suveică Radu.

Stresul nu este principalul vinovat, dar contează pe termen lung

Întrebat dacă stresul poate afecta fertilitatea, medicul nuanțează un subiect adesea simplificat în discuțiile despre acest subiect. Cortizolul, hormonul secretat în situații de stres, nu este neapărat un factor negativ, dimpotrivă, organismul are nevoie de el pentru a se adapta la situații critice, pentru reglarea metabolismului, mobilizarea rezervelor de energie și menținerea tensiunii arteriale și a glicemiei în limite normale.

Problema apare atunci când expunerea la stres devine constantă. „Expunerea prelungită la stres (stresul cronic) este asociată cu nivele crescute de cortizol care perturbă echilibrul hormonal şi funcţia ovariană”, avertizează medicul.

Alimentația, o legătură tot mai clară cu fertilitatea

Un alt factor discutat este dieta. Medicul explică faptul că un număr tot mai mare de studii confirmă legătura dintre alimentație și fertilitatea feminină. Alimentele bogate în carbohidrați rafinați, pâine albă, covrigi, chifle, foietaje, băuturi carbogazoase și energizante, zahărul adăugat și grăsimile trans, prezente în margarină, produse de patiserie sau mâncarea fast-food, pot influența negativ fertilitatea.

În schimb, dr. Suveică Radu recomandă un model alimentar de tip mediteranean, bazat pe fibre, acizi grași omega-3, proteine de origine vegetală, vitamine și minerale. Medicul atrage atenția și asupra unei probleme specifice românilor. „În România ne confruntăm cu deficitul de vitamina D și iod”, motiv pentru care recomandă verificarea periodică a acestor valori din sânge și, dacă este nevoie, suplimentarea lor.

Fumatul, un factor de risc subestimat

În privința fumatului, medicul este ferm. Acesta afectează întregul organism, nu doar fertilitatea. Contrar tendinței din țările dezvoltate, unde există programe susținute de combatere a tabagismului, în România fumatul rămâne un obicei larg răspândit, statisticile citate de medic arată că una din patru persoane este fumătoare.

Consecințele asupra fertilității sunt multiple. Dereglarea nivelurilor hormonale, perturbarea ciclului menstrual și afectarea calității ovocitelor și a spermei. Medicul precizează că riscurile nu se limitează la fumătorii activi. „Studiile arată că şi fumătorii pasivi se confruntă într-o proporţie egală cu fumătorii activi cu aceste probleme”, spune dr. Suveică Radu, adăugând că renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumul de țigară îmbunătățesc rezultatele reproductive pentru ambii parteneri.

Inteviul îl puteți citi pe pagina de facebook a Spitalului Clinic Județean Sibiu.