România a declarat Situației de Urgență în Sistemul Electroenergetic Național

Declararea „stării de urgență” în Sistemul Electroenergetic Național nu înseamnă automat instituirea stării de urgență în România, în sens constituțional, și nici întreruperea imediată a energiei electrice pentru populație.

Este, în primul rând, o stare tehnică de funcționare a rețelei, constatată și gestionată de Transelectrica prin Dispecerul Energetic Național. Ea arată că importurile necesare funcționării SEN nu pot fi acoperite, iar măsurile obișnuite ale pieței nu mai sunt suficiente pentru restabilirea echilibrului.

Din momentul declarării, prioritatea absolută nu mai este funcționarea comercială normală a pieței, ci păstrarea integrității sistemului și evitarea întreruperilor majore.

1. Ce a determinat declararea stării de urgență în România

Criteriul esențial de siguranță nu mai poate fi asigurat deoarece deficitul de producție nu mai poate fi acoperit din importuri.

În situația actuală, oprirea unui reactor de la Cernavodă, posibilitatea pierderii celui de-al doilea, producția hidro redusă și deficitul regional nu înseamnă singure că SEN se află automat în stare de urgență. Declarația apare dacă efectele lor duc efectiv parametrii sistemului în afara limitelor de siguranță.

2. Situația centralelor nucleare electrice de pe Dunăre din zona Balcanilor

În condițiile hidrologice actuale, închiderea completă a centralei nucleare Paks din Ungaria este foarte probabilă, dar, la această oră, trebuie formulată drept o oprire iminentă, nu drept una deja confirmată integral.

Operatorul centralei Packs a estimat că oprirea tuturor celor patru reactoare ar putea deveni inevitabilă în 24–72 de ore, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. Centrala funcționează deja la mai puțin de 50% din capacitatea totală de aproximativ 2.000 MW. Premierul Ungariei a indicat drept interval probabil 31 iulie–1 august 2026.

Problema principală nu mai este doar temperatura apei, pentru care guvernul ar putea acorda derogări, ci nivelul fizic foarte scăzut al Dunării, care afectează captarea apei necesare răcirii. O derogare administrativă nu poate rezolva această limitare tehnică.

În condițiile hidrologice actuale, închiderea completă a centralei nucleare de la Cernavodă este foarte probabilă, dar, la această oră, trebuie formulată drept o oprire probabilă, nu drept una deja confirmată integral.

Pentru România, oprirea Paks este foarte important, Ungaria va trece din poziția de posibil furnizor regional în cea de importator masiv.

Centrala nucleară Kozlodui nu este oprită și nici nu există o decizie oficială de oprire. Ambele reactoare active — Unitățile 5 și 6, de câte aproximativ 1.000 MW — funcționează la putere integrală, conform programului de producție.

De ce situația este mai bună decât la Paks și Cernavodă

Kozlodui dispune de o stație proprie de pompare amplasată într-un golf adânc al Dunării, proiectată să funcționeze inclusiv la niveluri hidrologice foarte scăzute. Apa Dunării răcește condensatoarele din partea convențională a centralei, nu direct reactoarele

3. Cine declară situația de urgență

Guvernul, pe baza evaluării Ministerului Energiei și a Transelectrica poate declara

Pentru starea tehnică a SEN, actorul central este Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național.

Dispecerul stabilește starea de funcționare pe baza parametrilor reali: frecvență, tensiuni, fluxuri prin rețea, rezerve disponibile, producție, consum și capacitate de import.

Nu este necesar un decret prezidențial și nici o hotărâre politică pentru ca DEN să treacă SEN în stare de urgență tehnică. Trecerea poate fi determinată operativ, uneori în câteva secunde sau minute.

Transelectrica constituie o echipă de criză care:

• monitorizează și diagnostichează starea rețelei;
• coordonează aplicarea Planului de apărare a SEN;
• transmite ordine obligatorii producătorilor și operatorilor de distribuție;
• coordonează acțiunile cu operatorii sistemelor vecine;
• stabilește prioritățile de alimentare;
• decide dacă anumite activități ale pieței trebuie suspendate.

Aceste atribuții sunt prevăzute de regulile ANRE privind suspendarea și restabilirea activităților de piață în starea de urgență, colaps sau restaurare.

4. Ce se întâmplă imediat după declarare

Transelectrica preia controlul operativ extins

Programele comerciale ale producătorilor și consumatorilor devin secundare față de dispozițiile DEN.

Transelectrica poate ordona:

• creșterea sau reducerea producției centralelor;
• pornirea rapidă a grupurilor disponibile;
• folosirea rezervelor de sistem;
• modificarea schimburilor comerciale;
• descărcarea sistemelor de stocare;
• reducerea producției regenerabile dacă există excedent sau congestii;
• modificarea topologiei rețelei;
• limitarea unor consumuri.

Producătorii, operatorii de distribuție, instalațiile de stocare și marii consumatori dispecerizabili trebuie să execute dispozițiile operative primite.

5. Se suspendă piața de energie?

Nu automat. Legislația precizează că preluarea de către Transelectrica a programului de dispecerizare nu conduce obligatoriu la suspendarea tuturor activităților de piață.

Piața poate continua atât timp cât aceasta ajută sau, cel puțin, nu împiedică stabilizarea SEN. Transelectrica poate suspenda numai activitățile care agravează situația sau împiedică restaurarea.

Pot fi suspendate temporar:

• transmiterea ofertelor pe piața de echilibrare;
• modificarea programelor de producție și consum;
• anumite operațiuni pe piața intrazilnică;
• alocarea capacităților de interconectare;
• unele schimburi comerciale transfrontaliere;
• obligația participanților de a-și menține individual poziția echilibrată.

Suspendarea devine posibilă mai ales dacă:

• SEN s-a separat în mai multe zone;
• se aplică deconectări automate sau manuale de consum;
• abaterea frecvenței ajunge la ±220 mHz;
• există deficit de putere și au fost epuizate rezervele;
• continuarea activităților comerciale ar îngreuna salvarea sistemului.

Într-o situație foarte gravă, DEN conduce fizic sistemul, iar decontările comerciale sunt realizate ulterior după reguli speciale.

6. Se întrerupe energia populației?

Nu în prima etapă. Declararea stării de urgență nu înseamnă că locuințele sunt deconectate imediat. Înaintea populației se aplică, în principiu, măsuri mai puțin severe:

• activarea rezervelor;
• creșterea importurilor;
• pornirea tuturor capacităților disponibile;
• solicitarea reducerii voluntare a consumului;
• reducerea consumurilor industriale comandabile;
• aplicarea contractelor de întreruptibilitate;
• deconectarea unor consumatori mari prevăzuți în normative;
• reducerea controlată a consumului pe anumite zone.

Consumatorii sunt înscriși în tranșe de limitare sau deconectare. Normativul de deconectări manuale cuprinde consumatorii, puterea care poate fi întreruptă și ordinea aplicării măsurii. Acesta este utilizat în situații excepționale în care consumul trebuie redus la nivel regional sau național.

7. Cine este protejat cu prioritate

Planurile operative stabilesc utilizatori cu prioritate ridicată. În mod normal, se urmărește menținerea alimentării pentru:

• spitale și servicii medicale critice;
• servicii de urgență;
• comunicații și centre de comandă;
• alimentarea cu apă și canalizarea;
• infrastructura de transport esențială;
• instalațiile necesare funcționării și restaurării SEN;
• obiective de siguranță și securitate națională;
• centrale care au nevoie de alimentare pentru servicii proprii;
• anumite procese industriale unde întreruperea necontrolată poate produce accidente.

„Prioritate” nu înseamnă garanția absolută că energia nu va fi întreruptă. În cazul unui colaps fizic, pot rămâne fără tensiune și asemenea obiective, dar ele vor avea prioritate la realimentare.

8. Cum se aplică deconectările controlate

Dacă deficitul nu mai poate fi acoperit, DEN poate dispune deconectări manuale de consum.

Acestea pot fi:

• selective – un număr limitat de mari consumatori;
• zonale – anumite stații sau rețele;
• temporare – întreruperi pentru intervale determinate;
• rotative – zonele sunt întrerupte pe rând pentru a distribui deficitul;
• automate – dacă frecvența scade foarte repede și protecțiile trebuie să acționeze înaintea intervenției umane.

Scopul nu este economisirea energiei ca măsură administrativă, ci reducerea instantanee a puterii consumate pentru ca producția și consumul să revină în echilibru.

Exemplu: dacă SEN are un deficit neacoperit de 800 MW, nu este suficient să se promită economii în următoarele ore. Trebuie redus aproape imediat un consum echivalent sau introdusă o producție/import de aceeași mărime.

9. Ce se întâmplă cu prețul energiei

Înainte de suspendarea pieței, prețurile pot crește foarte mult deoarece sunt activate cele mai scumpe capacități și importuri.

După suspendarea unor activități ale pieței:

• prețul nu mai este singurul criteriu de selectare;
• dispoziția tehnică a DEN prevalează;
• energia comandată este înregistrată și decontată ulterior;
• se pot aplica prețuri și mecanisme speciale de restabilire;
• costurile suplimentare ale Transelectrica pot fi recunoscute ulterior prin tariful pentru serviciile de sistem.

Așadar, starea de urgență nu îngheață automat prețurile și nu înseamnă energie gratuită. Costurile salvării sistemului sunt contabilizate și, într-o formă sau alta, ajung ulterior în facturi, tarife sau buget.

10. Ce nu permite automat declararea urgenței

Starea tehnică de urgență a SEN nu oferă automat Guvernului dreptul:

• să suspende drepturi constituționale;
• să limiteze circulația persoanelor;
• să rechiziționeze orice bun sau companie;
• să stabilească administrativ orice preț;
• să anuleze contractele comerciale;
• să instituie măsuri generale specifice unei stări de urgență naționale.

Pentru asemenea intervenții sunt necesare temeiuri juridice distincte: legislația privind starea de urgență, protecția civilă, criza energiei electrice sau acte normative adoptate separat.

Aceasta este diferența esențială dintre:

• starea tehnică de urgență a SEN, gestionată operativ de Transelectrica;
• criza de energie electrică, gestionată instituțional potrivit legislației naționale și europene;
• starea de urgență pe teritoriul României, care presupune decret prezidențial și încuviințarea Parlamentului.

După oprirea ambelor unități nucleare din Romani si oprirea importurilor din Ungaria, balanța de seară poate arăta astfel:

Componentă la vârful de seară	Estimare Producere / Consum  in orele 20 – 23 (MWh)
Consum național	7.500–8.000
Hidro	1.300–1.700
Gaze	900–1.300
Cărbune	700–1.000
Eolian	200–800
Biomasă și alte surse	100–200
Solar după apus	0 MW
Producție internă totală	3.500–4.700
Import necesar	3.300–3.500
Import potențial disponibil	1.400–1.900
Deficit	1.700–2.100

Concluzie

Declararea situației de urgență în SEN înseamnă că sistemul electric nu mai poate fi lăsat să funcționeze exclusiv după mecanismele obișnuite ale pieței. Transelectrica preia un control operativ extins, activează rezervele, comandă producția și consumul, solicită ajutor extern și poate limita sau deconecta controlat consumatori.

Pentru populație, prima consecință nu este întreruperea curentului, ci solicitarea reducerii consumului și posibilitatea unor întreruperi locale dacă deficitul continuă. Pentru marii consumatori, consecințele pot apărea mai repede: limitări, deconectări și obligația executării dispozițiilor DEN.

Dumitru Chisalita

Președinte AEI