Sub numele de Akira Enzeru, Teo, fotograf din București, derulează de mai mulți ani ceea ce a ales să numească „Ballerinas everywhere project”. Îmbină arta, călătoria și fotografia, iar proiectul fotografierii balerinelor este unul de suflet, în care pune timp și dragoste pentru ceea ce înseamnă artă. În aceste zile, Teo se află la Sibiu, iar fotografiile cu balerinele surprinse de el prin locuri din centrul orașului fac deja înconjurul rețelelor sociale.
Am vorbit cu Teo despre cum a început acest proiect, despre balet, despre fotografie, dar și despre șederea la Sibiu. Teo este din București, oraș unde a reușit să pună și bazele unei școli de fotografie.
„În afară de fotografie, o altă pasiune a mea este baletul, si in mod special baletul clasic, motiv pentru care am ajuns să le combin într-un proiect comun. Balerinas Everywhere Project m-a tot plimbat prin lume. Am fost în Japonia, în Coreea, în Bulgaria, Croația, Frantț, Slovenia, Italia, Spania, Grecia . . . să fotografiez balerine.
Când îți place și baletul și fotografia, este inevitabil să nu ajungi la un numitor comun, adică să le fac cunoștință celor două arte”, a povestit acesta pentru turnulsfatului.ro.
„Îi cer balerinei să facă ce îmi imaginez eu că se potrivește în locul respectiv”
Teo spune că pasiunea pentru fotografie l-a însoțit dintotdeauna. L-am întrebat și câtă muncă este în spatele realizării acelei fotografii pe care el o consideră reușită.
„Dacă mă întrebai în urmă cu 15 ani, probabil îți ziceam că destul de multă muncă. Acum pot să îți zic că îmi este foarte simplu, pentru că de cele mai multe ori nu trag nici duble. Îi cer balerinei o anumită postură, ce îmi imaginez eu că se potrivește în locul respectiv. Dacă este o colaboratoare proaspătă cu balerina, este puțin mai greu până mă obișnuiesc cu persoana si mai ales cu stilul ei. Cu cele cu care am lucrat de câteva ori deja, se întâmplă să iau un singur cadru și să plec, să fie cadrul reușit. Și funcționează perfect în locurile unde fotografiatul nu este tocmai permis dintr-un motiv sau altul”, a mai povestit el.

Cum găsește balerinele cu care colaborează
Pentru că portofoliul lui de fotografii vorbește de la sine, procesul de găsire al balerinelor care fac parte din acest proiect nu este unul dificil.
„Cred că am putea să le numim castinguri. Caut balerine care sunt dispuse să colaboreze cu mine și le aleg dintre acestea pe cele care cred ca se potrivesc momentului. Le găsesc pe rețele sociale, prin anunțuri, multe se cunosc și vorbesc se recomanda între ele. Când ai un portofoliu care se prezintă singur, nu mai ai nevoie de prea mult”, a spus el.
„Chiar și momentul zilei nepotrivit este potrivit dacă știi cum să îl folosești în favoarea ta”
Nu este pentru prima dată când Teo a ajuns în Sibiu. În 2011, el a avut o colaborare cu Teatrul de Balet de la noi din oraș.
„De aceasta dată mi-am propus să stau două săptămâni la Sibiu. Pozele care umblă acum pe internet sunt făcute chiar si în miezul zilei, când soarele este cel mai puternic — când de obicei lumea evită să fotografieze, pentru că sunt umbre dure și lumina nu este tocmai potrivită. Dar dacă știi să o folosești, aduce un plus fotografiei. De exemplu, fotografiile sunt foarte colorate si cu un contrast puternic — tocmai din cauza soarelui. Chiar și momentul zilei nepotrivit este potrivit dacă știi cum să îl folosești în favoarea ta. În mod normal aȘ folosi lumina artificială, dar am luat soarele puternic ca o provocare.

Mă simt ca acasă alături de balerine. Vorbim aceeași limbă. Indiferent de naționalitatea balerinei și de limba ei maternă, îmi este ușor să comunic cu ele. Baletul este limba comună și ne înțelegem prin intermediul lui”, a mai sadăugat acesta.
Și numele cu care Teo apare în spațiul public – Akira Enzeru – are o semnificație aparte.
„Lucram mult cu Japonia și ulterior cu Coreea, iar ei au mai puține litere decât avem noi — numele meu era destul de dificil de ținut minte și de pronunțat. Astfel a trebuit să îmi aleg un nume de lucru și m-am gândit că, dacă tot trebuie să fac asta, de ce să nu fac ceva de lungă durată? Akira este un nume destul de comun în Japonia, așa că este foarte ușor de memorat. Există și un anime din 1988 cu același nume, care a fost unul dintre primele mele contacte cu cultura japoneză și a devenit și inspirația pentru pseudonim.
Partea a doua a numelui, Anzeru, este de fapt „angel” din engleză scris în caracterele japoneze katakana”, a mai explicat fotograful.
„Este proiectul meu de suflet”
Ballerinas everywhere project a crescut de la un an la altul și a devenit emblema fotografului bucureștean.
„Nu câștig nimic din punct de vedere financiar, dar este proiectul meu de suflet. A crescut încet-încet până a devenit emblema mea. Toată lumea mă știe drept „cel cu balerinele”. Chiar și aici pe stradă, când merg fără balerine, lumea mă recunoaște.
Telefonul meu este plin de fotografii cu locații pe care vreau să le vizitez sau sa le revizitez daca nu am avut balerina cu mine. Trec, văd un loc interesant, îl fotografiez și îl rețin. Dacă am balerina cu mine, mă apuc imediat de treabă”, a mai povestit el.
„O fotografie needitată este doar pe jumătate realizată”
Legat de partea de prelucrare a pozelor, Teo explică faptul că pozele nu sunt prelucrate foarte mult, dar că sunt unele principii pe care le folosește în editarea lor.

„Nu le editez foarte mult. De obicei scot câte un gunoi, câte o crăpătură, curăț practic fotografia de elemente nedorite. Lucrez la contrast, la culori, bineînțeles, orice fotografie făcută cu aparatul trebuie editată, pentru că o fotografie needitată este doar pe jumătate realizată.
Multe poze sunt făcute random. Acesta este modul meu favorit de fotografiere, să am balerina cu mine și să mă plimb prin locuri necunoscute lăsând imaginația momentului să creeze cadrul. Îmi place să compun astfel fotografiile, încât chiar daca eliminăm balerina din fotografie, ce rămâne va fi în continuare o fotografie reușita. Fundalul completează fundalul și fundalul completează balerina.”, a detaliat fotograful.
Fotografiile realizate de el pentru „Ballerinas everywhere project” pot fi urmărite pe pagina sa de Facebook Akira Enzeru (태오).
„Este un proiect pe termen lung. Nu am cum să mă opresc. E ca și cum mi-ai cere să mă opresc din a respira. Pentru mine, dansul și fotografia sunt două arte care merită mult mai multă atenție decât le este dată în prezent”, a concluzionat Teo.










Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Un răspuns
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Biserica Azilului din prezent nu este cea din sec. XIII, aia a disparut de mult. Nu mai scrieti prostii. Actuala…
Sunt activi la raspunsuri trambitasii filarmonicii. Ei si seful lor ar trebui sa raspunda si penal si material.
Unde pot face permis de pescuit la sibiu
Superb!
Monumentul Iresponsabilității șirului de administrații post ‘89 .













Lasă un răspuns