Trei din cele patru tronsoane din Autostrada Sibiu – Făgăraș vor fi construite de o asociere de firme turcești. Însumate, cele trei contracte ajung la aproape un miliard de euro fără TVA, iar asta ne arată că în istorie nimic nu e definitiv. ”Drumul de sub munte”, așa cum mai este denumită legătura dintre Brașov, Făgăraș și Sibiu, a fost folosit, cel mai probabil, în aceste incursiuni, iar orașele de aici au suferit distrugeri cumplite.
De la Murad al II-lea, la Makyol
O figură istorică precum sultanul Murad al II-lea nu ar putea înțelege ce se întâmplă acum, în acest colț al Europei. El invada Transilvania în 1438 și trecea prin ”foc și sabie” o serie de orașe. Armata otomană condusă de Murad a devastat atunci Sebeşul, Mediaşul şi Sighişoara și chiar dacă nu reuşesc să cucerească Sibiul şi Braşovul, orașele acestea sunt atacate, iar turcii se retrag apoi prin pasul Bran, cu o bogată pradă.
585 de ani mai târziu, urmașii urmașilor sultanului Murad primesc de la români contractul de realizare a trei din cele patru tronsoane din Sibiu – Făgăraș, drumul de sub munte. Iar cea mai mare parte a banilor provin din fonduri europene. Scoase din vistieria țărilor europene.
Citește și:
”Modul în care înaintau turcii, dacă ne gândim relația Brașov-Sibiu, o putem vedea pe cel puțin trei drumuri”
Istoricul Răzvan Pop spune că nu se poate spune cu precizie când au fost folosite drumurile care legau Făgărașul de Sibiu, în timpul campaniilor de jaf întreprinse de otomani, în urmă cu 5-600 de ani în urmă. Admite însă că este posibil ca aceste rute să fi fost folosite, dar nu ca drumuri principale de deplasare, neapărat.
”În Transilvania, în ideea de cotropire a acestei provincii sau de atacare a acestei provincii, accesul se făcea prin văi sau prin pasuri. Aș îndrăzni să spun că zona cea mai interes, cea mai folosită era între întrosura Buzăului și pasul Bran Rucăr dinspre direcția Brașovului. Da, pentru că de acolo se puteau răspândi în toată Transilvania, toate aceste armate.
În nord, zona Bistriței și văile și toate acele pasaje montane erau folosite de armatele externe și de asemenea Valea Oltului, dacă ne gândim strict la zona Sibiului. Modul în care înaintau, dacă ne gândim relația Brașov-Sibiu, o putem gândi pe cel puțin trei drumuri. Ar fi drumul de sub munte, adică oarecum actualul drum, actuala linie a drumului național, deci cea care merge pe sub munte, dinspre Brașov, spre Făgăraș și spre Sibiu.
Drumul predilect mai degrabă era drumul satelor săsești, deci se mergea prin drum prin zona Rupea, apoi Cincu și este intra pe valea Hârtibaciului, dinspre Agnita sau se mergea pe alt drum, spre Sighișoara și de acolo se putea coborî spre Sibiu. Este foarte greu de spus exact, pentru că în România nu avem arheologia acestor drumuri și nu știm clar armatele otomane pe care drum l-ar fi ales în incursiunile lor”, explică Răzvan Pop.
Istoricul relatează că Sibiul a avut o un rol central în apărarea zonei de armatele turcești.
”Ceea ce știm este că Sibiul a fost atacat, dar nu de niște armate de mari dimensiuni. Prima dată în 1438 și apoi în 1442 avem o serie de atacuri ale armatelor otomane, repet nu foarte serioase.
Unul dintre ele apărut puțin mai serios, cronicile spunând că a fost nevoie de intervenția militară a voievodului, deci a lui Iancu de Hunedoara, dar în rest nu putem vorbi de niște atacuri foarte grele. Pe de altă parte, nu au fost bătălii foarte serioase în jurul Sibiului cu otomanii.
Cred că cea mai serioasă este în prima jumătate a secolului al 15-lea, atunci când o bătălie se dă în afara cetății Condu, în care primarul Sibiului, Anton Trautenberger, participă. Este o bătălie victorioasă pentru armatele Transilvaniei, și, de asemenea este bătălia de la Câmpia Pâinii, în care și armatele sibiene participă, alături de armatele coordonate de primarul Sibiului Georg Hecht.
Repet, nu pot să spun cu siguranță care ar fi drumul exact pe care o astfel de armată l-a avut spre Sibiu, dar putem deduce că o joncțiune sau o legătură pe care armatele otomane le puteau face în drumul lor spre Sibiu se putea face și parcurgându-se drumul de sub munte prin acea veche ”terra valahorum” și ”bisenorum” spre Sibiu, și unindu-se cu armatele care intrau de pe Valea Oltului”, a completat Răzvan Pop.
Citește și:
Turcii iau 4,85 de miliarde de lei fără TVA pentru cele trei tronsoane din Sibiu - Făgăraș
Autostrada Sibiu – Făgăraș, o investiție de aproape 7 miliarde de lei, are o durată de realizare de 4 ani, iar trei din cele patru loturi urmează să fie executate de o asociere de firme turcești, condusă de compania Makyol. Societatea turcă realizează loturile 1,3 și 4.
Lotul 1 Boița – Avrig are o lungime de 14 km și include 23 de poduri și viaducte, din care un viaduct de 911 metri de o complexitate ridicată, după cum a transmis ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
”Constructorul turc are la dispoziție 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Valoarea contractului finanțat din Programul Transport este de 1,89 miliarde lei fără TVA. În cadrul acestui contract, Antreprenorul va trebui să construiască 6 viaducte și 17 poduri – printre care un viaduct în lungime de 911 m, de o complexitate tehnică ridicată”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Constructorul va avea la dispoziție 48 de luni (12 luni pentru proiectare și 36 pentru execuția a lucrărilor) și pentru finalizarea celor 17,61 km ai tronsonului 3 din autostrada Sibiu – Făgăraș, cuprins între Arpașu de Jos (DN1) și Sâmbăta de Sus (DJ105B).
Contractul în valoare de 1,77 miliarde de lei, fără TVA este finanțat prin Programul Transport (PT), iar pe traseu vor fi construite inclusiv 27 de structuri de arta, dintre care un pod de o complexitate tehnică ridicată, în lungime de 820 m.
Tronsonul 4 al autostrăzii Sibu - Făgăraș, în lungime de circa 16,26km plus 5,6km drum de legătură, va fi și el construit de asocierea de firme din Turcia, care va avea la dispoziție 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.
Asocierea Makyol Insaat Sanayi Turizm Ve Ticaret A.S. – Yapi Merkezi Insaat Ve Sanayi A.S. trebuie să finalizeze proiectarea în 12 luni, iar lucrările de construcție în 36 de luni.
"Finanțarea contractului în valoare de 1,19 miliarde lei fara TVA va fi asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Dacă rezultatul procedurii nu va fi contestat vom putea semna contractul după expirarea perioadei legale de depunere a acestora", afirma în momentul semnării contractului directorul general al CNAIR.
Citește și:
Autostrada Sibiu – Făgăraș, o istorie veche
În 2014, ministru al Transporturilor era Dan Șova, iar Compania de Autostrăzi scotea la licitație pe bandă rulantă contracte de studii de fezabilitate. Unul din acele contracte se referea la revizuirea SF-ului pentru autostrada Sibiu - Brașov, un proiect care înainte de acel moment era gândit doar ca drum expres.
Inițial, licitația avea un termen complet nerealist: 4 luni pentru revizuirea studiului de fezabilitate. Ulterior datele contractuale au fost modificate, iar în aprilie 2015 era semnat contractul de circa 16,3 milioane de lei cu Consitrans, cu termen 17 luni, notează Hotnews.ro.
Oficial, lucrările la SF au început în mai 2015, dar s-au împotmolit în probleme birocratice, iar un an întreg a fost suspendat din lipsă de finanțare.
A urmat apoi o lungă dezbatere între CNAIR, Consitrans și Jaspers privind traseul autostrăzii, iar abia în 2019 au început primele foraje geotehnice pe traseu.
În 2021, ministrul de atunci Cătălin Drulă spunea că derularea acestui proiect este un exemplu de "așa NU". "După mine, cauza principală a întârzierii acestei autostrăzi a fost lipsa de interes politic pentru acest proiect", declara pe atunci Drulă pentru HotNews.ro, spunând că va încheia proiectul și va lansa licitația în august. Nu s-a mai întâmplat însă, iar în septembrie a părăsit ministerul.
SF-ul în sine a fost aprobat abia la finalul anului 2021, în decembrie. De atunci și până în vara lui 2022, momentul trimiterii documentației la ANAP au trecut alte 7 luni.... În total au fost 7 ani care au trecut de la demararea licitației pentru documentație și licitația de execuție.
Turcii de la Makyol, acuzați de opoziție că sunt susținuți de Erdogan
Makyol a construit în Turcia, dar și în alte state, drumuri, autostrăzi, linii de metrou și aeroporturi, însă parlamentarii opoziției susțin că ar face parte dintr-un grup de cinci mari companii care sunt susținute de președintele Erdogan.
Canddiatul turc la prezidențialele din acest an, Kemal Kılıçdaroğlu a anunțat în ianuarie 2023, în timpul campaniei electorale că va cere socoteală împotriva acestor cinci companii, pe care le-a numit "banda celor 5".
"În domeniul transporturilor, aceste companii au construit 20.800 km de drumuri, poduri și viaducte. El a spus că le va cere socoteală. De ce le cereți să dea socoteală?", a răspuns Erdogan.
Kılıçdaroğlu a numit Cengiz Holding, Limak Holding, Kalyon Group, Kolin Holding și Makyol Group, banda celor 5.
"Voi aduce pe nas toate bandele celor 5 care au jefuit acest stat. Pe toți! În această țară, dacă ai mâncat din farfuria unui orfan, cineva trebuie să le ceară socoteală. Noi le vom cere socoteală", a declarat contracandidatul lui Erdoğan.
Citește și:
Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii
Sursa foto: unitedamericanmuslim.org / CNAIR
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: murat al II-lea , depunerea ofertelor , deblocata de cnair , Autostrada Sibiu - Făgăraș , turci , Erdogan , istorie , Razvan Pop , contract
Vizualizari: 139362
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Gabriel Basalic
Acum 1 oră
Emil
Acum 1 oră
O sibianca
Acum 2 ore
Oblio
Acum 3 ore
Emil