Ministrul Transporturilor, despre trenul de mare viteză între București și Budapesta, care ar putea trece prin Sibiu: „E prematură discuția”

Planul de construire a unei linii feroviare de mare viteză între București și Budapesta depinde de sursele financiare disponibile și de rezultatele studiului de fezabilitate, care va costa 120 de milioane de euro, au anunțat oficiali ai Ministerului Transporturilor. Două posibile trasee au fost identificate de experții ministerului, unul dintre acestea incluzând Sibiul. Proiectul, despre care au discutat recent și premierul Marcel Ciolacu și omologul său maghiar, Viktor Orban, este estimat la 17 miliarde de euro și ar putea fi prima linie de acest tip din România.

Trasee și costuri

Într-un răspuns oficial al Ministerului Transporturilor, adresat la o solicitare a deputatului PNL Radu Moisin, se menționează că unul dintre scenariile propuse prevede un traseu care va lega București de Episcopia Bihor: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Lungimea totală a liniei ar fi de aproximativ 590 km, iar costurile estimative sunt între 25 și 30 de milioane de euro pe kilometru.

Pe lângă varianta unei linii complet noi, care să permită viteze de până la 300 km/h, există și un al doilea scenariu. Acesta presupune un traseu hibrid, cu secțiuni modernizate pentru viteze de 160 km/h în zonele montane și cu secțiuni noi care să permită viteze de peste 200 km/h. Ambele variante vor fi analizate în cadrul unui studiu de fezabilitate, studiu care va costa aproximativ 120 de milioane de euro.

Citește și: Constanța – Budapesta, prin Sibiu, cu un tren care merge cu 200 de km/h. Noul vis al autorităților române

Din răspuns mai aflăm că strategia implementării proiectului va fi derulată în două etape: o primă etapă dedicată analizei generale și tehnice și o a doua etapă care va detalia pașii necesari pentru licitarea și realizarea efectivă a lucrărilor.

Ministrul Transporturilor precizează că este vorba despre realizarea unei linii ferate noi, doar în cazul celui de-al doilea scenariu fiind prevăzută, pentru traversarea montană, „valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizare sau în faza de proiect de modernizare. Astfel, traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR (High Speed Rail / Tren de Mare Viteză) – cale ferată convențională”.

Deși planurile sunt ambițioase, Ministerul Transporturilor nu a oferit o dată concretă pentru finalizarea lucrărilor. Oficialii spun că acest aspect depinde de obținerea finanțării și de rezultatele studiului de fezabilitate, precum și de termenii de licitație și contractare. „În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc.”, răspunde ministrul Sorin Grindeanu.

Discuția despre o linie feroviară de mare viteză între România și Ungaria nu este nouă. Ideea a fost discutată pentru prima dată în 2007, în timpul mandatului lui Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor, însă la acel moment costurile erau estimate la doar 8 miliarde de euro. La prețurile din prezent, o linie între cele două orașe, pentru viteze maxime de 300 km/h, ar putea costa lejer 15 miliarde euro. Călătoria cu trenul durează 15 -16 ore în prezent.

UE cere să fie gata până în 2040

În anul 2021, comisarul european Adina Vălean anunța că trenurile de pasageri vor trebui să circule cu 160 km/h și pe anumite rute din România, până în 2040, după ce s-a realizat un regulament nou pentru Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), care vizează și țara noastră.

Citește și: UE ne cere să finalizăm până în 2040 linia ferată de mare viteză București-Budapesta, ce trece și prin Sibiu. Ruta până în Brașov este și acum neelectrificată

Totodată, prin noul regulament, se creează un nou coridor european pe flancul estic, care va lega Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Și România va face parte din acest coridor. Acesta va crea o nouă legătură între Polonia (Gdansk), Slovacia, Ungaria, România (inclusiv portul Constanța), Bulgaria și Grecia.

Secțiunile rutiere și feroviare de-a lungul graniței de vest a României vor trece de la rețeaua globală (care trebuie finalizată în 2050) la rețeaua primară extinsă (care trebuie finalizată în 2040), deoarece fac parte din coridorul nou creat Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, preciza atunci Comisia.