„Doi ani m-am rugat în fiecare seară să vină un frate, până a venit”. Povestea lui Mathias, operat pe inimă la șapte kilograme, și a fratelui său care a știut că totul va fi bine

Mathias a venit pe lume cu inimioara bolnavă. Timp de zece luni, părinții lui au alergat prin spitale fără să primească o dată certă pentru operație. Salvarea a venit prin Fundația Polisano și prin doi medici care nu s-au putut odihni știind că există o șansă pe care nu o epuizaseră. Iar acasă, Edward, fratele lui de 11 ani, a așteptat doi ani rugându-se în fiecare seară pentru un frățior și nu s-a îndoit nicio clipă că totul va fi bine.

Vezi că dacă nu încetezi, îl chem pe fratele meu mai mare. Eu am unul mai mare ca al tău. Nu te cred. Vrei să vezi? Imaginari sau nu, frații mari sunt mereu soluția în caz de urgență.

O ceartă între copii în parc, în care oponentul își cheamă gașca și tu ești singur, teamă de a trece prin fața blocului unde locuiesc scandalagii care se iau zilnic de tine în drum spre școală, mulți dintre noi am crescut dorindu-ne un frate mai mare care să ne protejeze în asemenea momente.

Nu cred că există pe lume frate mare așa cum e Edward. Are Edward o vorbă: Mathias e fratele meu! Cu semnul exclamării. El nu afirmă, el proclamă. Să fie clar, pentru toată lumea. E fratele lui. Grija lui, responsabilitatea lui, iubirea lui. Oricât am fi de credincioși, câți dintre noi pot spune că se roagă zi de zi, an de an? Edward s-a rugat doi ani, în fiecare seară. Când a aflat că va avea un frățior sau o surioară, s-a dus la școală și, în fața învățătoarei și a colegilor, a anunțat solemn că va avea un frățior. Știa, era sigur, doar pentru un frățior s-a rugat. Apoi s-a născut Mathias, dar cu inimioara bolnavă.

Mathias împlinește un an. Primele zece luni din viață au însemnat respirație îngreunată, mâncare puțină, multe drumuri lungi, analize, investigații și două intervenții. A fost un an de maturizare pentru Edward. Deși cu zece ani mai mare, este și el un copil. Dar unul care a înțeles gravitatea situației, care a făcut și face totul ca să își protejeze frățiorul, care îl plimbă, îi alege hăinuțele, îl lasă să îi mâzgălească în caiete. Probabil i-ar lua și durerea intervențiilor, dacă ar putea. La botezul lui Mathias, o fetiță l-a întrebat pe Edward: și eu îmi doresc un frate, tu ce ai făcut să ai unul? Doi ani, doi ani m-am rugat în fiecare seară să vină un frate, până a venit.

O sarcină atent monitorizată, un diagnostic neașteptat

În timp ce vorbesc cu Alina, mama lui Mathias, băiețelul stă cuibărit la ea în brațe. E curios, dar adoarme repede. Alina este farmacistă, sarcina a fost atent monitorizată, totul părea în regulă. Imediat după naștere, însă, a fost depistată malformația cardiacă cu care a venit pe lume Mathias. Speranța a fost că defectul se va închide în timp, dar nu a fost așa, dimpotrivă, a crescut în dimensiuni și a fost clar că este necesară intervenție chirurgicală.

Alina și Iulian s-au văzut în aceeași situație ca majoritatea părinților ai căror copii au inimioara bolnavă. Încotro să o apuce? În țară sunt foarte puține centre care pot trata aceste cazuri. Au încercat să facă o programare la București, la spitalul de stat, dar nu au reușit. Au mers la consultație privată. Da, este nevoie de intervenție pe cord deschis până la vârsta de șase luni. Vă sunăm noi.

Așteptarea a fost cumplită. La fel și incertitudinea. Nu a sunat nimeni.

„Salonul era de când era mama domnișoară”

Îngrijorați, au mers la Târgu Mureș și Alina s-a internat cu băiețelul acolo. Același verdict: operație pe cord deschis, cât mai repede posibil, nu știm exact când se poate efectua.

„O experiență pe care n-am să o uit toată viața. Noi am stat izolați acasă mai multe săptămâni, ca Mathias să nu contacteze vreo boală, Edi mergea cu mască la școală. La spital era plin holul de copii bolnavi, mucoși, tușeau. Nu au vrut să ne interneze pe motiv că Mathias are febră, el era doar supraîncins, era iarnă, stătusem mai multe ore în căldură, în sala de așteptare.

Am mers în UPU să îi facă analizele, nu avea nimic, abia la 14.30 am ajuns în salon, veniți de la 7 dimineața la spital. Eu sunt născută la Revoluție, dar cred că salonul era de când era mama domnișoară. Erau acolo încă cinci mame cu cinci copii. Am avut ocazia să văd copii operați intervențional, dar și pe cord deschis. Era o fetiță operată clasic, nu am eu fire în toată casa câte avea ea în jurul ei. În sistemul de stat, odată ce e copilul dus în sala de operație, mama este externată. Apoi poți merge la program de vizită. Pentru mine, faptul că îmi ia copilul de lângă mine era ca și cum îmi tăia răsuflarea.”

O rază de speranță: Fundația Polisano

În paralel, au aflat că Florin Ionescu, medic primar cardiologie pediatrică, consultă la Iași și noutatea a fost că exista posibilitatea ca Mathias să fie operat minim invaziv. A fost ca o rază de speranță, Doamne, parcă a venit Crăciunul! Tot de la el au aflat faptul că Fundația Polisano organizează și finanțează maratoane operatorii în cadrul cărora vin medici din străinătate împreună cu echipele lor și operează cazurile cele mai grave, în parteneriat cu echipele locale. Mathias a putut fi inclus pe lista copiilor care urmau să fie operați.

Glasul Alinei e plin de emoție și Mathias gângurește în somn în brațele ei. La prima intervenție chirurgicală, băiețelul avea doar șapte kilograme, iar în ultimele patru luni luase în greutate abia o sută de grame, iar defectul s-a dovedit a fi mai mare decât anticipat. Intervenția nu a decurs după așteptări, iar pentru Mathias singura variantă părea să fie operația pe cord deschis. Alina și Iulian s-au întors acasă, la Iași, liniștiți și împăcați, simțeau că toată lumea a făcut tot ceea ce a fost omenește posibil ca Mathias să evite intervenția clasică.

„Nu poate sta liniștit”

O săptămână mai târziu, Alina a primit un telefon de la prof. dr. asociat al Universităţii din Lund, Suedia, Petru Liuba, medic primar cardiologie congenitală intervenţională pediatrică.

„A spus că toată săptămâna s-a gândit la fiul nostru și nu poate sta liniștit, știind că Mathias poate să facă intervenția asta, cea clasică e greu de dus și recuperarea e foarte grea. A căutat soluții și este pregătit să reia intervenția.

Eram fericiți ca doi copii de la școală care au mai primit o șansă. Ambii medici aveau toată încrederea noastră. I-am simțit în primul rând oameni, oameni care ascultă. Nu sunt doar specialiști, este vorba de tonul cald, calm și de felul lor de a vorbi, de a simți alături de celălalt. După prima intervenție, pentru mine, ca mamă, a fost foarte greu la terapie intensivă.

Parcă inima mea era pe patul ăla, nu el, am clacat. Când îți vezi acolo copilul cu transfuzie de sânge, că plânge și nu îl poți lua în brațe, e greu, foarte greu, la fel ca și gândul că o luăm de la capăt cu toate. Alternativa era însă mult mai rea.”

Diana de la Fundația Polisano

„La spital a venit o doamnă și a spus: eu sunt Diana de la Fundația Polisano. Cred că a ajuns să mă cunoască bine prin stările pe care le-am avut cât am stat în spital. Era acolo, e ușor să te deschizi unui asemenea om. Are o personalitate frumoasă, e un om cald.

Este foarte important să știi să asculți, să fii empatic. Nu doar să dai sfaturi. Pur și simplu să asculți, să fii în trăire cu acea persoană. Ea a stat acolo, pe scaun, și m-a ascultat și încurajat. Nu doar cu mine, ci și pe celelalte mămici. Tot personalul de la Sanador a văzut-o ca pe o rază de speranță. Era cu noi în stresul nostru, în grijile noastre.”

„Pe 26 martie mi-am primit copilul întreg”

Mathias a fost primul copil care a fost operat în misiunea operatorie din martie 2026. La ora 10.30, Alina făcuse deja peste 6.000 de pași pe coridor. Apoi au ieșit medicii din intervenție cu vestea bună: Mathias este sănătos, inimioara lui a fost reparată.

„Am sărit de gâtul doctorului Liuba, involuntar, eram în extaz. La terapie intensivă, Mathias și-a pus mânuța pe mâna mea și i-am promis că o să îl țin în brațe cât de mult vrea el, imediat ce este posibil. Ce mai pot spune, nu este nimic mai important decât că pe 22 mai 2025 am adus pe lume un suflet și pe 26 martie 2026 mi-am primit copilul întreg, să mă bucur de el. Ce îmi mai pot dori? Nimic. Oamenii nu apar întâmplător în viața noastră.

Eu simt medicii Ionescu și Liuba nu că au fost îngerii lui Mathias, au fost acea rază care nu ne apărea nouă nicăieri. Când mergem la biserică, spunem o rugăciune pentru ei, ni l-au adus pe Mathias înapoi. Soțul, când l-a luat pe Mathias sănătos în brațe, parcă i l-am dat prima dată cu adevărat. Avea un chip atât de senin, de împlinit, era atât de fericit.

A fost ca o a doua naștere. Atunci a răsărit și raza de soare pe aleea noastră. De atunci s-au schimbat prioritățile. Simt că trebuie să petrec mai mult timp cu copiii, cu cei apropiați nouă, trebuie să ne vedem mai des părinții, să mă bucur cât mai mult de soțul meu, să mă bucur de lucrurile care îmi umplu sufletul, de muncit muncim o viață, munca înnobilează, să ne țină Dumnezeu sănătoși, dar să nu uităm să trăim.

Noi suntem din partea aceea spirituală a Moldovei, credința e foarte adâncită în sufletul nostru, este singurul lucru care îți mai oferă o șansă, o speranță. E liniștea de care ai nevoie în momentele acelea grele. A doua zi după intervenție, în lungul drum spre casă, din București la Iași, Mathias era vesel și a mâncat o jumătate de banană. Nu mâncase atât de mult niciodată. A fost primul semn că inimioara lui a fost reparată.”

Alina a apreciat profesionalismul și susținerea medicilor de la Târgu Mureș, care au fost deschiși să preia cazul lui Mathias dacă ar fi fost nevoie, îl supraveghează și îi monitorizează evoluția la controalele regulate.

„Mamă, ți-am spus că de data asta o să vii cu Mathias vindecat!”

Edward este în clasa a patra, are 11 ani și este un copil activ care s-a maturizat mult în ultimul an. A făcut puțin înot, apoi baschet. Acum e pasionat de handbal, unde e pivot, treabă serioasă. Are o relație foarte apropiată cu părinții, dar consideră că asupra frățiorului are un cuvânt greu de spus. Și un argument imbatabil: Mathias e fratele meu!

Cu asta spune tot. Se joacă cu fratele lui, îl plimbă în cărucior, cere socoteală pentru fiecare investigație la care este supus Mathias, îl ocrotește și îl protejează cum poate și cum știe mai bine. Și-a însoțit frățiorul de câte ori a fost posibil la spital, la internări, la analize și a avut încredere nestrămutată și a știut că totul va fi bine cu Mathias: mamă, ți-am spus că de data asta o să vii cu Mathias vindecat!

Alina dorește să ne transmită, tuturor, un mesaj:

„Să nu uităm să fim oameni, să nu uităm să ne fim alături, să fim mai buni, să nu mai judecăm. Să ne bucurăm mai mult unul de celălalt, de copii, că a venit primăvara, de ziua de azi. Mi-aș dori să fim cu toții mai blânzi și mai iubitori, să lăsăm lucrurile care nu au valoare.”

Mathias s-a trezit, este îmbujorat și are un moț în vârful capului, își întinde mânuțele după Alina și gângurește fericit în așteptarea lui Edward.

Articol scris de Anca Popa pentru Fundația Polisano.

Citește și: Octavian, tânărul din Sibiu cu trei operații pe inimă care a devenit campion la pescuit sportiv

Citește și: „Important era să ne vedem copilul bine”. Drumul lui Andrei către o inimă sănătoasă

Citește și: Ema, Copilul Soarelui: cum o fetiță cu inima bolnavă a găsit șansa la viață atunci când Fundația Polisano a spus „DA”

Citește și: Alex și operația lui pe viață și pe moarte. „Nu știam dacă îl voi mai primi înapoi”

Citește și: 11 inimioare reparate într-o săptămână. Povestea lui Matei și a curajului unei mame

Citește și: Un copil, 11 operații și o șansă la normalitate. Povestea lui Darius, una dintre misiunile Fundației Polisano

Citește și: O inimă cusută cu fir de viață. Rareș, copilul operat prin programul Fundației Polisano, duce azi o viață normală

Citește și: „Copilul tău va fi bine”. Povestea lui Matei, operat pe cord deschis cu sprijinul Fundației Polisano

Citește și: Eric, copil cu malformații cardiace și Sindrom Down, salvat printr-o operație la București cu ajutorul Fundației Polisano

Citește și: Ștefan, un băiețel născut prematur și operat pe inimă, cucerește lumea prin curiozitate și curaj

Citește și: „Inimioara peticită” a lui Andrei. O poveste despre curaj, iubire frățească și o a doua șansă la viață

Citește și: „Inimioara peticită” a lui Andrei. O poveste despre curaj, iubire frățească și o a doua șansă la viață

Citește și: „Minunea lui Carol”. Inima bebelușului de șapte luni a fost salvată printr-o misiune medicală rară în România

Citește și: Doi ani de la o nouă viață. Povestea lui Mario, băiețelul cu o inimă operată și un zâmbet de neclintit

Citește și: Primul zâmbet după operația pe cord deschis. Povestea lui Victor, băiatul salvat cu ajutorul Fundației Polisano

Citește și: Dr. Eniko Simai, medicul care leagă copilăria de viață și colaborarea cu Fundația Polisano

Citește și: Drumul de la un diagnostic crunt la o viață normală. Inima Cristinei a fost salvată de o operație pe cord deschis. Avea un an și trei luni

Citește și: Povestea unui copil curajos. Cum Albert a înfruntat o intervenție pe cord deschis la doar opt ani

Citește și: Cât de frumoasă poate fi operația unei inimi de copil? „Foarte frumoasă”, spune mama

Citește și: Povestea gemenilor născuți cu o malformație cardiacă congenitală: De la „se va rezolva de la sine”, până la operația pe cord deschis

Citește și: Sánta Réka, medicul care dă șansa unei vieți normale copiilor vulnerabili, cu malformații cardiace: „Până nu reușesc să îi curăț de râie și de păduchi, nu îi pot trimite la operație”

Citește și: Fimia, fetița cu inima salvată datorită Fundației Polisano. O poveste despre curaj, iubire și implicare

Citește și: Cum a fost salvată Carina, la numai 11 luni, de Fundația Polisano, atunci când părinții nu au mai putut. „Ce ne lipsește în sistemul medical de stat este empatia”

Citește și: Maria Sofia a fost salvată printr-o operație pe cord deschis în primele luni de viață, prin Fundația Polisano. Mama: „După ce am dat-o pe Maria din brațe și am rămas cu păturica goală”

Citește și: Paulică a fost salvat de Fundația Polisano după ce medicii nu i-au dat nicio șansă. „Să îl botezați, să aveți ce nume să treceți pe cruce”

Citește și: Povestea lui Andrei, băiețelul de la hospice. De câte ori poate fi salvată viața unui copil? De câte ori e nevoie, până când e salvat definitiv

Citește și: Denisa, fetița operată pe cord deschis în plină pandemie, prin Fundația Polisano. S-a întors acasă la fratele ei, chiar de ziua lui

Citește și: Cu trei operații pe inimă, Daniel a fost salvat de trei oameni, în timp ce alții îi spuneau mamei: „Du-l acasă, doamnă, și așteaptă să moară!”

Citește și: Bence și Matei au fost operați pe inimă, prin Fundația Polisano, după ce spitalele din România i-au amânat: „Ca mamă simți și vezi atunci când copilul tău nu mai poate”

Citește și: Refuzat de alte spitale, Mario a fot operat pe inimă la cinci luni prin Fundația Polisano. Copilul era flămând de viață, nu de lapte

Citește și: Povestea lui Eric: băiețelul operat pe inimă la șase luni împlinește cinci ani. Părinții: „Nu există cuvinte când cineva îi salvează viața copilului tău”

Citește și: Povestea lui Robică-Căpșunică, cel născut de două ori: „Noi chiar dacă vindeam apartamentul, nu reușeam să strângem banii pentru operație”

Citește și: Ema cea cu vino-ncoa’. Operată la 11 luni cu ajutorul baschetbalistului Chris Cooper