Luni,
22.04.2024
Innorat
Acum
7°C

47 de ani de la marele cutremur. Sibienii reconstruiesc Zimnicea și un fake-news din ”Epoca de aur”

47 de ani de la marele cutremur. Sibienii reconstruiesc Zimnicea și un fake-news din ”Epoca de aur”

Biblioteca ASTRA găzduia în dimineața zilei de 4 martie 1977 o expoziție de ilustrate și carte destinată răscoalei din 1907. La televizor, programul se deschidea de abia la 16: emisiunea în limba maghiară, vizita lui Ceaușescu în Africa, ultimul episod din „Dombey şi fiul“, iar la final o ”antologie lirică”. O bună parte din strada Vasile Aaron era închisă pentru ridicarea unui bloc, iar cei 26 de mii de abonați la rețeaua de gaz metan erau invitați să închidă mai des focul. Trebuia o reducere a consumului cu 30%, conform ”măsurilor preconizate pentru întronarea unui regim strict de economii de gaze naturale, în lumina prevederilor şedinţei comune a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.I. Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Consiliului de Miniştri, din 4 febr. 1977”.

Pe 4 martie 2024 se împlinesc 47 de ani de la cel mai devastator cutremur produs în secolul XX în România. A durat 55 de secunde şi, potrivit statisticii oficiale, 1.578 de români au murit.

La Zimnicea, județul Teleorman, în sudul țării, la televizor era același program, nu se punea problema unor economii la consumul de gaz metan pentru că nu era rețea, iar biblioteca din Zimnicea nu anunța niciun nou eveniment cultural.

La ora 21.22 se producea unul din cele mai mari cutremure din istoria recentă a României. Sibiul nu a avut de suferit, doar câteva clădiri au suferit, în timp ce orașul din Teleorman era distrus în proporție de 80%, conform datelor din acele vremuri. Dar în realitate, situația a fost mult mai bună. Cert este că sibienii s-au mobilizat și au construit acolo 400 de apartamente. Cartierul a fost numit ”Vasile Aaron”, de către muncitorii sibieni, pentru că majoritatea constructorilor care au ajutat acolo proveneau din cartierul cu acest nume din municipiul nostru.

Citește și:

FOTO VIDEO Rășinari și Poplaca, acum 63 de ani, la filmarea primului film românesc pe ecran lat. Gheorghe Calborean: Locuri ca împrejurimile Sibiului n-am văzut nicăieri

Sursa foto: Cronica de Teleorman

Citește și:

Istoria cinematografului sibian: Acum 95 de ani exista în Sibiu centru de închiriere a filmelor pentru acasă. Primele filmări din Sibiu

Un fake-news din ”Epoca de aur”. Cum a fost păcălit Ceaușescu, dar și sibienii

Cel mai afectat oraș din Teleorman, în urma cutremurului din martie 1977, a fost Zimnicea. Aici a fost necesară reconstrucția sa din temelii, scrie Adevărul. Însă, mare parte din distrugeri au avut loc după cutremur, prin demolări. Deşi cutremurul a luat tribut doar câteva case, autorităţile de la acea vreme au declarat oraşul distrus în proporţie de 80%.

„Este o istorie legată de acest eveniment. În 4 martie 1977, în Casa de Cultură a oraşului Zimnicea avea loc plenara PCR, judeţeană, care urmă să îl aleagă pe primar. Şi în timpul acestei plenare are loc cutremurul, energia electrică este întreruptă şi în învălmăşeală asta, prim-secretarul care participă la această şedinţă vine la primărie şi de frică sună la București. Informează comitetul central că Zimnicea, în proporţie de 80%, este distrus de pe faţa pământului. Toată lumea este în mare alertă”, povestea Petre Pârvu, primarul din Zimnicea, în urmă cu câțiva ani.

Ceaușescu a ajuns de urgenţă la Zimnicea și a dat ordin sa fie reconstruit totul.

„Înainte de a veni el, cei care conduceau destinele orașului și ale județului s-au speriat foarte rău și au băgat oameni și utilaje. Au distrus complet zona centrală a orașului pentru ca Ceaușescu să vadă acest lucru și să creadă în procentele care i se raportaseră (…) Apar reţele de apă, de canalizare legate de civilizaţie, asfalt, străzile principale, pentru că el gândea un oraş să se întindă pe 300 de hectare cu 52 de blocuri. Atunci apare primăria, casa de cultură, spitalul, construit cu fonduri alocate de statul austriac, liceul teoretic Zimnicea, făcut cu guvernul elveţian”, a mai spus actualul primar.

Sibienii au fost atât de impresionați de relatările din presa comunistă, încât au făcut un țel din reconstrucția orașului Zimnicea.

Citește și: 

VIDEO Imagini de la construcția Hidrocentralei Sadu V. Este primul baraj din beton arcuit din România

400 de apartamente construite de sibieni în Zimnicea. Propaganda spunea că se pot ridica în 100 de zile

În țară, conform acelor vremuri, organizațiile de partid au dat startul unei întreceri a celor care ajută. Sibiul s-a axat pe Zimnicea, orașul care era aproape în întregime demolat.

”La puţine zile după cutremur, constructorii sibieni s-au oferit să meargă în zonele cel mai greu încercate. Să pună umărul, să construiască! Oferta— preţioasă în acest timp — n-a rămas fără ecou. S-a hotărît rapid: Zimnicea, orăşelul rămas fără case, care va trebui reconstruit din temelii. La început s-a spus 200, apoi, cînd nevoile s-au limpezit, au rămas 400 de apartamente. 400 de apartamente construite de sibieni la Zimnicea, pe malul Dunării! O sarcină dificilă, pe care, toţi cei răspunzători de ea — de la proiectanţi la constructori — au primit-o cu un neţărmurit entuziasm”, scria Tribuna Sibiului, în martie 1977, la puține zile după seism.

Proiectanții şi constructorii au stabilit un „plan de bătaie“ amănunţit. La Centrul de proiectare judeţean, în aşteptarea unor date preliminare, s-a stabilit concret programul predării documentaţiilor pentru cele 400 de apartamente, primele proiecte de fundaţii se vor finaliza încă din 15 aprilie, astfel încât prima sută de apartamente să fie predate beneficiarilor în 30 septembrie.

”La I.C.M.J., după cum ne relatează secretarul comitetului de partid, Dumitru Borţan, pregătirile sunt, de asemenea, în toi. Cîţiva specialişti ai unităţii au plecat la Zimnicea pentru obţinerea unor date preliminare. Pe şantiere, oamenii, cei mai valoroşi s-au înscris pentru cei dintîii transport către oraşul dunărean. Printre ei, Toma Han, Matei Eckenreiter (omul forte“ al Hipodromului, cum ni-l prezenta cineva), Petre Trifu, Traian Ţopa, Vasile Pirnea, Matei Drotlef, Man Vlădăşel, Constantin Brînduşan, Zaharie Hanea, Toader Cotie, Ion Păuceanu, Ioan Ilisei, Ioan Neferu. Zidari, dulgheri, betonişti, fierari-betonişti, instalatori, buldozerişti şi şoferi, în total 242 de oameni de nădejde, înscrişi „la prima strigare“. Mulţi alţii au bătut a doua zi la uşa comitetului de partid cerând să fie şi ei înscrişi în fruntea acestui lot, doi oameni cu solidă experienţă: maistrul Ion Constantinescu la constructori şi Cornel Oancea la instalatori.

”Vom construi acolo blocuri din prefabricate. După experienţa noastră, în condiţiile unei bune aprovizionări, asemenea tipuri de blocuri se fac cu o productivitate de 2 apartamente pe zi. Deci, 200 de zile!

Noi vrem să reducem la jumătate această perioadă prin organizarea a două echipe de montaj, prin mecanizarea lucrărilor şi aplicarea acordului global. Vom face analize detaliate a muncii la 3 zile, astfel încît să nu îngăduim problemelor să se adune. În orice caz, ştim ce condiţii ne aşteaptă, ştim ce eforturi avem de depus şi de aceea nimeni nu s-a gîndit că merge pe malul Dunării doar la ... pescuit”, spune maistrul Ion Constantinescu.  

După un an, în martie 1978 se anunța că s-au dat în folosință primele apartamente din cele 400 propuse pentru a se construi în 100 de zile.

”Nu putem trece, fără a consemna şi cu această ocazie, participarea locuitorilor judeţului nostru la refacerea orașului Zimnicea. Pe lingă contribuţia bănească, a fiecăruia dintre noi, I.J.C.M. Sibiu va construi la Zimnicea 400 de apartamente (primele au şi fost date în folosinţă locatarilor) şi clădirea sediului administrativ al oraşului. Este gestul firesc, omenesc, al locuitorilor acestui ţinut, gestul ajutorării frăţeşti a celor aliaţi pentru moment în impas”, preciza Tribuna Sibiului.

Citește și:

Cum era Sibiul văzut de bucureșteni, la 1900: ”Toţi bălai, toţi cu ochii albaştri, toţi chipeşi”. ”O regulă și o curățenie cum rar se pot vedea în alte părți”

Sursa foto: Adevărul / arhivă Emil Petrescu

”N-am cuvinte de mulţumire pentru constructorii sibieni. Toată cinstea şi consideraţia pentru aceşti oameni”

În 1981, la 4 ani după seism, se preciza că 120 de apartamente erau gata în noiembrie 1977, iar organele de partid din Teleorman le mulțumeau încă o dată sibienilor.

”În luna noiembrie aveam deja 120 apartamente ridicate și 80 în finisaj, apartamente în care s-au mutat primii locatari. Au fost perioade în care pe șantierul din Zimnicea se aflau 200 de constructori din Sibiu, Mediaș, Agnita etc.

Treptat a început să prindă contur B-dul Eroilor, strada Solidarităţii, celelalte edificii social-culturale. Pe fiecare din aceste construcţii o placă avînd încrustată o dată calendaristică aminteşte trecătorului cînd şi de cine a fost ridicată.

Arhitecţi, proiectanţi şi constructori s-au întrecut să facă din el o bijuterie. Noi, sibienii ne putem mîndri că am ridicat cele mai multe apartamente şi sediul reprezentativ al oraşului. Dar poate cea mai de preţ moştenire pe care am lăsat-o în această parte a ţării este mănunchiul de constructori care s-au format în aceşti 4 ani. Mă gîndesc la brigada de zidari a lui Petre Cochinţu care a ajuns să concureze cu cele mai bune echipe sibiene ori cele ale lui Gh. Ştefănescu, Marin Pană şi mulţi alţii. Ce-am spus eu ar putea suna o laudă. Am să vă reproduc însă părerea oamenilor din Zimnicea. În ziua recepţiei noului sediu politico-administrativ, recepţie efectuată de către o comisie guvernamentală, tovarăşa Florica Bratu, directoare I.C.S.M.. Zimniceaspunea:

„N-am cuvinte de mulţumire pentru constructorii sibieni. Toată cinstea şi consideraţia pentru aceşti oameni“.

Asemenea cuvinte de apreciere la adresa noastră au rostit şi tovarăşii Florea Ungheanu, primarul oraşului, Zaharia Cărbunaru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Teleorman şi mulţi alţii. ... Desigur, aceste calde cuvinte de apreciere se adresează tuturor constructorilor sibieni participanţi la „Acţiunea Zimnicea“. Cîţiva dintre ei merită a fi numiţi cu majuscule: loan Dragoe, maistru, ing. Valentin Poleanschi, Hans Müller, ataşamentist, sing. Dorel Sevestrean, Grigore Leucă, maistru, Viorel Turc, contabil, dar mai ales echipele conduse de Andrei Efta, Ioan Irimie, Gheorghe Irimescu, Nicolae Preda, Gheorghe Suciu, Ilie Purcel, Mihai Galoş şi Ioan Stoica (mozaicari medieşeni) şi încă mulţi alţii, oamenii care au făcut cinste judeţului”, spunea maistrul Constantinescu, în Tribuna Sibiului.

Deși lucrările erau estimate a se încheia în 100 de zile, în decembrie 1981 ziarul Tribuna scria că muncitorii sibieni au ajuns acasă.

”În aceste zile de sfîrşit de an, la Zimnicea, constructorii sibieni au încheiat lucrările la noul sediu politico-administrativ al oraşului. De asemenea, au fost predate beneficiarilor, oameni ai muncii din localitate, ultimele 20 de apartamente, ridicînd astfel la 400 numărul locuinţelor construite de sibieni în această localitate. Semnarea recepţiei a însemnat, totodată, punctul final al activităţii desfăşurate timp de peste 4 ani de către constructorii de la I.C.M.J. Sibiu în acest oraş, pe drept numit al solidarităţii. Alături de confraţi din alte 8 judeţe, constructorii sibieni au semnat cu mistria renaşterea din dărîmături a localităţii”, scria ziarul.

”Cu ocazia meciului amical de fotbal F.C. Şoimii — A.S.A Tg. Mureş, suma realizată din încasări — 27.953 lei a fost donată în contul ajutorării sinistraţilor. În acelaşi scop au fost donaţi 8.011 lei, realizaţi la meciul de fotbal Gaz metan Mediaş — A.S.A. Tg. Mureş II”

F.C. Şoimii jucau atunci cu: Negru — Şoartă, Vlad, Mihăilă, Fanea (Vîrlan) — Rotaru (Rusu), Răduţă, Ţurlea (Marcu) — Schwartz, Frăţilă (Muscă), Munteanu. Iar la Târgu Mureș juca Boloni, cel care a și marcat golul celor din Târgu Mureș.

Citește și:

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Ajutor pentru românii afectați de cutremur

Ridicarea blocurilor din Zimnicea nu a fost singurul ajutor dat de sibieni în urma cutremurului. S-a constituit un fond de ajutorare, iar pe lângă bani, sibienii au constribuit, fiecare cu ce a putut. Inclusiv cu 20 de porci, așa cum a făcut-o gospodarul Avram Luca, din Săliște, care, conform Tribunei, s-a prezentat duminică, 13 martie, pentru a contracta cu statul 20 de porci. ”Chiar luni, 14 martie, întreaga cantitate de carne — 2.225 kg— a și fost livrată. Pînă la sfîrșitul anului harnicul gospodar s-a angajat să mai contracteze încă 10—15 porci”, preciza ziarul.

De la fabricile din Sibiu şi Mediaş au plecat spre Bucureşti încă din primele ore ale dimineţii zilei de 6 martie patru cisterne cu 19.000 litri lapte pentru fabrica „Vitan“ şi trei autocisterne cu 10.100 litri lapte îmbuteliat.

Alte patru cisterne se încărcau la rampa din Sibiu la ora prânzului. Cu aceeaşi destinaţie a plecat o autodubă cu 5.000 kg brînză.

„Foc nestins“ sîmbătă şi duminică la toate cuptoarele fabricilor şi sectoarelor din Sibiu, Mediaş, Agnita, Cisnădie, Mîrşa, Ocna Sibiului, anunța ziarul Tribuna, a doua zi după cutremur.

”Pînă ieri la prînz fuseseră expediate 35 tone pîine către Bucureşti, iar trimiterile au continuat pînă la 50 tone. Întreg personalul administrativ şi din atelierul mecanic, ajutat de militari, a muncit fără întrerupere la încărcarea şi distribuirea pîinii. Comandamentul special constituit în întreprindere ne asigură că astăzi o încărcătură de 12.000 franzele va fi expediată în zonele sinistrate, iar reţeaua comercială din judeţul nostru va fi aprovizionată prompt cu cantităţi suficiente de pîine, mălai şi băuturi răcoritoare”, scria ziarul.

Doar până sâmbătă, 5 martie, 500 de sibieni au donat 128,5 kg sînge. Duminică, de la cei 480 de cetăţeni prezentaţi la centru s-au recoltat 120 kg sînge. Luni, acţiunea a continuat, înregistrîndu-se pînă la ora 12 peste 300 de donatori.

”Nici agniţenii nu s-au lăsat mai prejos. Dovadă stau cei 800 de oameni care au donat peste 150 litri sînge. Duminică, 233 de angajaţi de la Industria cărnii Sibiu au donat 46,6 kg sînge, exemplul lor de minunată valoare umană fiind urmat, în aceste zile grele, de alte sute şi sute de cetăţeni şi colective de muncă din judeţul nostru”, scria Tribuna.

Citește și:

Nunta în Sibiu, acum 400 de ani. Sașii au făcut o lege a decenței: se mânca doar varză cu carne, o friptură, alte două feluri de mâncare gătită, orez și pâine cu cașcaval

Daunele lăsate de cutremur în Sibiu

Um singur imobil a suferit în județ avarii grave după cutremurul din 1977, locatarii fiind nevoiți să se mute, deoarece specialiștii au considerat că se află în pericol de a cădea.

”Acţiuni de evaluare In zilele de 5 şi 6 martie în toate localităţile din judeţul Sibiu a avut loc acţiunea de depistare a urmărilor seismului din seara zilei de 4 martie. Au fost investigate clădirile de locuit, edificiile social-culturale, economice, căile rutiere şi de cale ferată, podurile. În final s-a constatat că seismul nu a afectat construcţiile de pe teritoriul judeţului nostru, decît într-o foarte mică măsură.

Este vorba de o singură casă de locuit care prezintă pericol de prăbuşire şi de unde au fost mutaţi locatarii, de 39 locuinţe care prezintă unele fisuri, au suferit uşoare avarii clădirile unor şcoli din mai multe localităţi, patru unităţi comerciale, cîteva biserici şi monumente istorice. In momentul de faţă, echipe de specialişti se găsesc pe teren în vederea stabilirii soluţiilor optime pentru remedierea rapidă a tuturor avariilor constatate”, Tribuna Sibiului, 8 martie 1977.

”Presa internaţională despre eroismulpoporului român în activitatea de lichidarea urmărilor cataclismului

Relevind calmul şi responsabilitatea cu care poporul român a făcut faţă distrugătorului seism, trimisul special al ziarului „La Stampa“ scrie că „ceea ce impresionează imediat este atitudinea demnă a oamenilor. Inima orașului a primit o lovitură groaznică. Cu toate acestea — arată ziarul — la nici două ore după cutremur, a fost reluată distribuirea curentului electric și, la lumina reflectoarelor, a început să se lucreze pentru îndepărtarea dărâmăturilor. Autobuzele au funcţionat toată noaptea. Sentimentele bucureştenilor pot fi doar intuite, nici o lamentare, doar o mută durere colectivă, o mare lecţie de civism“ – Tribuna Sibiului, 10 martie 1977.

 

Citește și:

Cele 129 de lacuri și bălți ale Sibiului: Agricultură pe timp de pace, loc de pedeapsă pentru vrăjitoare și spațiu de apărare pe timp de război. Cum arăta Sibiul în urmă cu peste 300 de ani

Imediat după cutremur, în Sibiu se dădea în folosință pasajul de la Bulevard

În 16 martie, la câteva zile după cutremur, în municipiul Sibiu se dădea în folosință pasajul de la Hotel Bulevard,.

”Dispunînd de trei ieşiri, (una înspre Hotelul Bulevard, iar alte două spre Consiliul popular, respectiv Bulevardul Victoriei), pasajul măsoară 25 m lungime, 4,60 m lăţime şi 2,80 m înălţime, este iluminat cu tuburi fluorescente care pun în valoare opt spaţioase vitrine interioare, destinate afişajului.

Pereţii pasajului sunt placaţi în interior cu plăci de travertin, care dau întregii lucrări o notă de eleganţă, în timp ce scările, executate dintr-o compoziţie de beton şi pilitura de fier, sunt antiderapante şi rezistente la uzură.

Prin construirea acestui pasaj cu 12 zile în avans faţă de angajamentele constructorilor, centrul civic al Sibiului şi-a adăugat un plus de frumuseţe, reglementîndu-se şi asigurîndu-se o deplină siguranţă şi fluiditate circulaţiei din zonă. Se cuvine să evidenţiem abnegaţia constructorilor conduşi de maistrul Iosif Fleischer şi ing. Virgil Vădoiu (şef de lot)”, scria Tribuna Sibiului în martie 1977.

”În Şeica Mare, 70 de cadre didactice au hotărît să cedeze retrițbuţia unei zile de muncă lunar, pină la sfîrşitul anului. Membrii cooperativei de consum vor ceda gratificaţiile pe 1976, cifrate la suma de 60 000 lei.

C.A.P. Buia a hotărît să contribuie la ajutorarea sinistraţilor cu 1 000 kg grîu. Căminele culturale şi şcolile din perimetrul comunei vor organiza 9 spectacole artistice, sumele încasate urmînd să fie depuse în contul omeniei.

La Agnita, 15 angajaţi ai Oficiului P.T.T.R. au depus suma de 1.600 lei; 14 cetăţeni individuali, majoritatea pensionari, au depus suma de 4 767 lei. Membrii cooperativei de consum Agnita au hotărît să depună pină la sfîrşitul anului suma de 30 850 lei. 149 de angajaţi de pe raza comunei Alţina au hotărît să doneze lunar în „Contul omeniei“ valoarea retribuţiei unei zile de muncă, pină la sfîrşitul anului suma ridicîndu-se la 73 144 lei” - Tribuna Sibiului

Citește:

De ce e Copșa Mică de fapt mare și cât e Bogatul Român de sărac. Plus numele schimbate ale unor localități din Sibiu

Telegraful Român, în 1 aprilie 1977: Cutremurul a venit ”ca o Godzilă uriașă”

Ziarul telegraful Român al Mitropoliei Ardealului scria de abia în aprilie 1977 despre marele cutremur. Asta, pentru că publicația apărea de două ori pe lună, în acea perioadă, iar ediția din 15 martie a apărut la tipar fără a scrie nimic despre eveniment.

”Ca un trăznet la care nu te aştepţi, aşa a venit cutremurul din seara zilei din 4 martie, care, ca un monstru, ca o Godzilă uriaşă, a lăsat în urma sa pagube enorme pentru ţară, pagube pentru mulţi semeni de-ai noştri, care şi-au pierdut avutul dar şi multe fiinţe dragi, iar durerea unor asemenea pierderi este cu anevoie de exprimat.

Cutremurul a distrus sau avariat şi multe locaşuri de închinăciune ale cultelor din ţara noastră, între ele se află sute de biserici şi mănăstiri ortodoxe, care necesită intervenţii capitale, iar alte peste 1200 de biserici au fost afectate într-un grad mai mic sau mai mare.

În Arhiepiscopia Sibiului au avut de suferit peste 80 biserici şi case parohiale, dintre care peste 20 biserici şi cîteva case parohiale în prof. Sf. Gheorghe, cercetate de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului în zilele de 7 şi 8 martie.

După cum ştim planeta noastră este destul de des confruntată cu astfel de încercări dar, cu toate acestea, cursul vieţii nu s-a oprit, oricît de grele au fost cataclismele.

Pe lîngă datele încurajatoare pe care ni le oferă, în astfel de situaţii, oameni de specialitate, noi, ca fii ai Bisericii, este important să nu ne pierdem nici o clipă încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care, chiar dacă îngăduie să fim încercaţi uneori, „morţii nu ne-a dat“ — cum spune Cartea Sfîntă. (...)

Astfel de adevărate minuni a făcut poporul nostru şi în zilele de după 4 martie, cînd a dat din nou un măreţ examen de patriotism, de omenie, de întrajutorare, pildă de dăruire constituind în acest sens persoana neobosită a Preşedintelui Republicii noastre. Domnul Nicolae Ceauşescu. „Cred că nenorocirea a scos la suprafaţă ceea ce este mai bun în noi“ — scria Geo Bogza în România literară din 10 martie 1977. într-adevăr, „dragostea lucrătoare“, cum i-ar spune Sf. Apostol Pavel, a fost cît se poate de vădită în acele zile.

Ea a însufleţit echipele de militari şi muncitori care au lucrat fără odihnă zile şi nopţi încontinuu la înlăturarea dărîmăturilor şi salvarea de vieţi omeneşti, ca şi caravanele omeniei, care veneau din judeţele mai puţin afectate de cutremur cu alimente şi alte articole de strictă necesitate pentru sinistraţi, medicii şi surorile medicale, prezenţi la faţa locului şi sutele de mii de donatori de sînge din întreaga ţară, între ei numărîndu-se între primele rînduri şi studenţii noştri teologi din Sibiu”, scria Telegraful Român.

Sursa foto principală: Cronica de Teleorman

Citește și:

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Istoria lagărului de la Sibiu. Detalii despre dezarmarea și trierea românilor ajunși în ”carantina morală și sanitară”, de după Primul Război Mondial

Cine au fost primii imigranți italieni care au ajuns în Sibiu, acum 172 de ani. Veneau din zona Tirolului și erau obligați să lucreze în oraș minim 2 ani. Cântecele lor vorbesc despre Sibiu

Școala în Sibiu, în urmă cu fix 140 de ani: La 12,30 se servea supă și carne de vită. Se studia religie, morală, română, maghiară, matematică, legumărit și economia casnică

Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii

Sibiul avea port în urmă cu 319 ani, cu peste 20 de ani înainte ca Bega să devină navigabilă. Așa s-au adus în oraș piatra de la Gura Râului și varul din Poplaca

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

10 comentarii

Emil

Acum 1 lună

Hai sa nu ne mai mintim unii pe altii, teroristii; Iohannis, Sandru, Veseli, Guleac, Racovita, Iamandi, Gheorghe Stan, Mateescu, Nicolaescu, etc, au reconstruit dezastrul cutremurului din '77 prin distrugerile, falsurile si ilegalitile comise in constructiile din toata tara.
Raspunde

Emil

Acum 1 lună

Din dosarele pentru acte de distrugere deschise de MAI ( Brteghet ) rezulta ca Bin Laden a fost pui mic pe langa aceasta retea terorista ce a distrus obictieve in toata Romania, ..curatata de bube'' si promovata in varful statului la interventia personala a presedintelui Klaus Iohannis.
Raspunde

Muresan

Acum 1 lună

Cutremurul a fost intr-o zi de vineri. Emisiunea in limba maghara era programata in zi de luni. La 21:23 cand s-a declansat cutremurul la televizor rula un film bulgaresc "Dulce si amar" Vinerea era ziua emisiunii in limba germana.
Raspunde

Cornel Sibianul

Acum 1 lună

Alin Bratu stai rău cu memoria și cu matematica! Pe 4 martie 2024 se vor împlini 47 de ani de la cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977(s-a intâmplat la 21:22, timp de 58 de secunde).
Raspunde

Cornel Sibianul

Acum 1 lună

Alin Bratu vezi că din 4 martie 1977 până în prezent au trecut 47 de ani . Cutremurul s-a întâmplat într-o zi de vineri, la ora 21:22 și a tinut aprox. 58 de secunde. În vara lui 1977 am primit primul meu buletin de identitate. Stai cam prost cu memoria și cu matematica! Oare de ce?
Raspunde

Cornel Sibianul

Acum 1 lună

Alin Bratu, pe lângă faptul că greșești numărul de ani care au trecut de la cutremurul din 4 martie 1977, greșești și la exprimare. Astfel în exprimarea ”În țară, conform acelor vremuri, organizațiile de partid au dat startul unei întreceri a celor care ajută. Sibiul s-a axat pe Zimnicea, orașul care era aproape în întregime demolat.” , ultima parte a celei de-a doua fraze ” Sibiul s-a axat pe Zimnicea, orașul care era aproape în întregime demolat.” exprimarea corectă este ” Sibiul s-a axat pe Zimnicea, orașul care era aproape în întregime distrus.” Numai omul demolează construcții vechi și care nu mai au vreo utilitate publică, sau privată.
Raspunde

Garfield

Acum 1 lună

Citez din articol: "Pe 4 martie 2024 se împlinesc 45 de ani de la cel mai devastator cutremur produs în secolul XX în România. A durat 55 de secunde şi, potrivit statisticii oficiale, 1.578 de români au murit. ....." 2024 - 1977 = 47 47 ani si nu 45.
Raspunde

Profu

Acum 1 lună

Imi amintesc o secventa de la televizor, ma rog, de la telejurnal sau alta emisiune: Ceausescu si Elena printre ruinele din VBucuresti, iar Elena avea un batic pe cap asa cum purtau tarancile. Un ziarist strain a intrebat-o nu-sti-ce, iar ea a raspns: Vom face ce vom putea, vom face ce vom putea... Cred ca de pe atunci se credea mama noastra...
Raspunde

@Profu

Acum 1 lună

Iar in fotografie, Ceausescu cu nelipsita sapca proletara, model Lenin.
Raspunde

Rosu

Acum 1 lună

Copiii din ultima poza poarta caciuli de armata, se dadeau cu un chil de vin bucata.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus