Sâmbătă,
20.04.2024
Innorat
Acum
4°C

Emigrarea sibienilor în America, în anii 1900: biletul de vapor costa cât se câștiga într-un an. Alături de brașoveni, sibienii erau cei mai organizați români. Povestea lui Sâle Șerbu

Emigrarea sibienilor în America, în anii 1900: biletul de vapor costa cât se câștiga într-un an. Alături de brașoveni, sibienii erau cei mai organizați români. Povestea lui Sâle Șerbu

Unul dintre primele studii despre românii emigranți în S.U.A., scris în 1913, arată că sătenii români din județul Sibiu au fost printre primii care au îndrăznit să plece în America, pentru cei mai mulți o mare necunoscută. Dar care merita încercată, din disperare.

Orizontul lor nu trecea atunci de munții Făgărașului, iar dintr-o dată, cei mai mulți, tineri și în putere, își vedeau viitorul undeva dincolo de ape. Iar până atunci, trebuiau să ajungă la Brăila, apoi mai departe, pe Dunăre, mări și oceane până în pământul unde puteau face bani mulți. Din ce, nu știau nici ei.

Citește și:

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Venitul anual al unui țăran român din Transilvania era de până la 300 de coroane, echivalentul tarifului maxim al unei călătorii cu vaporul în America

America era un miraj pentru europenii de rând, iar cetățenii provinciilor din fostul Imperiu Austro-Ungar nu făceau excepție. Asta pentru că se născuseră, crescuseră, se educaseră și trăiseră într-un imperiu cosmopolit, unde, forțați de legi, învățaseră limbile conducătorilor (germana și maghiara). Unii dintre ei învățaseră aceste limbi în școli sau serviseră armata imperială, astfel că nu erau doar niște săteni analfabeți, ci oameni care căutau să-și îmbunătățească viața din țara natală, fiind pregătiți să înceapă o nouă viață în "Lumea Nouă". Toate acestea au fost circumstanțe favorabile pentru plecarea lor.

”Odiseea plecării unor români ardeleni din județul Sibiu în America (1900-1914)”, un studiu scris de Bianca Karda, cercetător în cadrul Bibliotecii ASTRA a scris despre motivele care i-au făcut pe transilvăneni să plece în America.

Un alt studiu al dânsei, ”Aspecte mai puţin cunoscute ale vieţii comunităţilor româneşti din America în primul val (1900–1914)” a fost publicat în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, vol. XIX, în anul 2012.

Motivele care îi îndemnau să plece pe sibieni în America erau în primul rând economice, dar la asta contribuiau și scrisorile trimise de primii către  familie și rudele de acasă, publicitatea companiilor de vapoare și dorința de a scăpa de armata imperială.

Viața nu era deloc ușoară. Sărăcia, datoriile, casele ipotecate la bănci, lipsa de pământ din cauza creșterii populației îngreunau traiul zilnic, iar soluția era America. În primul rând, ei doreau să câștige suficienți bani pentru a putea cumpăra pământ la întoarcere.

Venitul anual al unui țăran român din Transilvania era de până la 300 de valută austro-ungară ("coroane"), echivalentul tarifului maxim al unei călătorii cu vaporul în America.

Această generație de primii imigranți este numită de istoriografia modernă și generația "celor o mie și una de drumuri dus-întors", sintagmă asumată chiar de ei. Scopul lor era să economisească o mie de dolari din ceea ce se așteptau să câștige acolo și să-și poată plăti biletul de întoarcere.

Trebuie să explicăm ce înseamnă acea mie de dolari în zilele noastre. Rata este de aproximativ 30 la 1, astfel că 1.000 de dolari de acum o sută de ani echivalează cu 30.000 de dolari din zilele noastre, se precizează în studiu.

Costul pământului a crescut în ultimii patruzeci de ani, rata dintre capitalul investit în pământ și profitul acestuia nu era favorabilă țăranului, creditele pentru agricultură nu erau profitabile, iar costul cărnii a crescut și el. Au trimis bani din America către creditorii lor.

În 1902, ministrul de interne al Austro-Ungariei, Szell Kalman, a trimis un document către toate autoritățile, în care anunța că în prealabil i-a sfătuit pe toți funcționarii din oficiile poștale și telegrafice să preia toate apelurile din S.U.A., de asemenea, să confiște scrisorile care încurajau imigrația.

În 1913, problema emigrării a fost discutată de către comitetul bugetar al guvernului imperial de la Viena. Dezbaterile au durat cinci săptămâni, concluzia fiind că sărăcia era principalul motiv al emigrării și că fenomenul nu putea fi oprit.

Dorința de a scăpa de serviciul militar ("slujba pentru regate", adică monarhia dualistă austro-ungară) și de a evita înrolarea, mai ales când primul război mondial era iminent, a fost un alt motiv care i-a determinat să plece din țara lor.

Citește și: 

47 de ani de la marele cutremur. Sibienii reconstruiesc Zimnicea și un fake-news din ”Epoca de aur”

Ritualul de plecare

Părăsirea familiilor pentru a emigra era sfâșietoare. O descriere din presa acelor vremuri are o doză de tragic asemănătoare teatrului antic grecesc: este descrisă în detaliu plecarea unui sătean din Transilvania natală, unul dintre numeroșii tineri aflați în cel mai bun moment al vieții care urmau să rătăcească.

Cu această ocazie, el este urmat de tot satul într-un ritual foarte trist, asemănător unei înmormântări: "... un mort viu, care nu va fi înmormântat, ci va fi un străin în cea mai îndepărtată dintre țările străine".

Bietul om nu voia să plece, fiind așteptat de familie, rude și... un sat întreg. Își petrecea ultimele ore înainte de plecare în cârciuma satului, luându-și rămas bun de la prieteni. Mai întâi s-a îmbrăcat în "haine nemțești", apoi a sărutat pământul grădinii sale, și-a luat rămas bun de la vitele din grajd, a băut apă din fântână, a sărutat icoanele de pe pereți, și-a făcut semnul crucii și s-a urcat în căruța care îl aștepta în fața casei împreună cu soția, copiii și mama sa. Frații, rudele și prietenii lui au urcat într-o altă căruță, iar în urma căruțelor se afla un convoi mare de oameni - o întreagă procesiune.

Citește și:

Nunta în Sibiu, acum 400 de ani. Sașii au făcut o lege a decenței: se mânca doar varză cu carne, o friptură, alte două feluri de mâncare gătită, orez și pâine cu cașcaval

Spre Constanța sau spre Germania

Obținerea unui pașaport era o sarcină dificilă în acele vremuri, imigranții îl obțineau fie de la birourile "solgabiro" - niște angajați din administrație care aveau birouri în marile orașe ale Imperiului, inclusiv la Sibiu - , fie de la birourile administrației locale. Pentru a diminua valul de imigranți, ministrul de Interne a emis o lege care stipula că guvernatorii locali și căpitanii de poliție puteau elibera pașapoarte și celor interesați de emigrare, dar numai dacă plăteau o taxă pentru a scăpa de serviciul militar. Această taxă trebuia plătită pentru toți anii de valabilitate a pașaportului.

Majoritatea au plecat însă fără pașaport, în principal pentru că autoritățile americane nu au cerut acest document la sosire, biletul de vapor fiind suficient.  Această modalitate de imigrare era ilegală, iar cei care încercau să treacă granițele Imperiului se expuneau riscului de a fi prinși de autorități și arestați sau amendați.

De exemplu, un cârciumar german din Sibiu, pe nume Daniel Rehner, a lucrat pentru compania lui Missler, având deja un dosar la poliția locală. Acesta urma să trimită 7 persoane din Gura Râului, 4 din Nucet și una din Orlat. Fiecare dintre ei plătea agentului un comision de 8 coroane.

Din ziarele transilvănene de la începutul secolului al XX-lea, reiese că majoritatea imigranților se îmbarcau în porturile din nordul Germaniei, cum ar fi Hamburg sau Bremen, la Marea Nordului, pentru că astfel își scurtau drumul pe mare.

Din alte surse aflăm că unii emigranți din zona Făgărașului s-au îmbarcat din portul Constanța, trecând ilegal granița Imperiului prin munții din jurul Cârțișoarei, au traversat vârful Bâlea, ajungând la Curtea de Argeș și de acolo la Constanța.

Unii nu-și permiteau să-și plătească biletul de tren până în orașul port din care urmau să se îmbarce, călătoreau clandestin, "cu noroc". Alții și-au vândut toate bunurile pentru a-și putea plăti biletul de călătorie sau au obținut împrumuturi de la bancă. Iar alții lucrau în porturi sau chiar pe vapor pentru a strânge banii de care aveau nevoie pentru călătorie.

Toată această călătorie dura mai multe săptămâni, uneori chiar o lună: plecarea din satul natal cu căruța sau pe jos până la cel mai apropiat oraș cu gară (pe atunci, în județul Sibiu existau și gările din Săliște și Miercurea Sibiului), apoi călătoria cu trenul până la granița cu Imperiul Austro-Ungar (vama era la Katowice, astăzi în sudul Poloniei, Silezia, pe atunci în cadrul Imperiului Austro-Ungar). Acolo aveau viza pe pașaport, călătorind mai departe până în orașul port din care se îmbarcau, cel mai adesea, așa cum am mai spus, porturile germane Hamburg și Bremen. După aceea, navigau aproximativ două săptămâni pe mare și pe ocean până la sosirea în portul New York.

Nava britanică "Carpathia", aceeași care a fost chemată în ajutor atunci când Titanicul s-a scufundat, pleca în fiecare lună din Europa spre America, cu plecare din portul Fiume de la Marea Adriatică, iar tariful era de 180 de coroane.

Un bărbat îi scria soției sale:

"De îndată ce am ajuns în Fiume, ne-au tratat cu brutalitate. Aproximativ patru mii de pasageri au fost înghesuiți într-o cameră murdară, unde nu existau locuri... dacă cineva pleacă în America, nu ar trebui să o facă din Fiume, ci mai bine să rămână acasă. Aici trebuie doar să plătești, dar nu știi pentru ce. Nu-ți explică nimic".

Începând cu 1911 și 1912 au apărut noi restricții la imigrația în America: analfabeții (imigranții trebuiau să citească un text de aproximativ 40 de cuvinte în limba maternă), bărbații necăsătoriți, persoanele cu vârsta peste 50 de ani, cei care nu erau calificați, unii asiatici. Li se cerea un "certificat de bună purtare" de la primăriile de care aparțineau și un minim de 25 de dolari.

În marile orașe, precum New York, Chicago, li s-a interzis să se mai stabilească, deoarece erau deja suprapopulate cu imigranți.

Uneori, noii veniți erau trimiși înapoi, chiar și 300 de persoane pe zi. Femeile și copiii care ajungeau la soții, tații, frații lor etc. așteptau săptămâni întregi până când autoritățile de pe insulă primeau declarațiile de susținere din partea rudelor lor care locuiau în SUA. Rareori aveau asupra lor această declarație pe proprie răspundere. Dintr-o scrisoare scrisă de un român într-un ziar aflăm că: pe lângă restricțiile impuse de lege, noului venit i se cerea să precizeze unde ar dori să se stabilească și, în funcție de locurile libere, era admis sau respins.

Un detaliu interesant este că, începând cu 1906, fiecare imigrant primea la sosirea pe insulă un pachet de țigări de la "American Tobacco Trust".

Citește și:

Istoria lagărului de la Sibiu. Detalii despre dezarmarea și trierea românilor ajunși în ”carantina morală și sanitară”, de după Primul Război Mondial

Românii și făgărășenii erau cei mai organizați români

O statistică a românilor care au trăit în America până în 1913 a fost realizată cu ajutorul Serviciului American de Imigrare și Naturalizare (biroul central de la Washington, ale cărui rapoarte se bazau pe registrele navelor care debarcau imigranți în Statele Unite).

Un detaliu interesant, dar în același timp deranjant pentru o statistică completă și corectă, a fost faptul că autoritățile americane nu cereau pașapoarte pasagerilor, ci orice alt act de identitate. În acest context, fiind un fapt că numele românilor erau traduse în limba maghiară în documentele oficiale, aceste rapoarte se bazau pe declarațiile scrise sau orale ale imigranților. Dar nerăbdarea de a ajunge la destinație era atât de mare, încât pe cei mai mulți dintre ei nu i-a interesat cum erau înregistrați la sosire, de etnie română sau maghiară.

Într-un alt studiu se precizeză că în 4 iulie 1906, la Homestead (Pennsylvania) s-a constituit oficial Uniunea Societăţilor Române din America (Union of the Romanian Beneficial Societies of America).

La 25 noiembrie acelaşi an, prezidiul Uniunii a convocat o convenţie la care au participat membri societăţilor: Învierea din Martins Ferry (Ohio), Vulturul din Homestead (Pennsylvania), Transilvăneana din Indiana Harbor (Indiana), Bănăţeana din Philadelphia, Dacia Traiană din Newark (New Jersey).

La începutul anului 1907 a apărut în presa românească din Transilvania un raport anual al Uniunii, care funcționa după modelul Protocoalelor Asociaţiunii ASTRA.

O statistică a românilor organizaţi în Uniune la sfârşitul anului 1910 şi începutul lui 1911 relevă că pe primul loc erau cei din fostul comitat Sibiu (512 membri), urmaţi de cei din comitatele Făgăraş (491), respectiv Târnava Mare (484)22.

Dintr-o altă statistică a aceloraşi ani rezultă faptul că Sibiul se afla abia pe locul 5 ca număr de emigranţi, pe primele două locuri situându-se cei din comitatele Timiş şi Sătmar. În concluzie, relativ puţini români erau membri în Uniune, însă cei mai bine organizaţi erau din zona Sibiului.

"Stră-străbunicul unui american pe nume John Landman, venit din România pe la 1890, nevorbind engleza, fiind întrebat de șeriful care se dusese la casa lui de oi cine este, omul, neînțelegând prea bine ce vrea șeriful... a răspuns cu toate cuvintele englezești pe care le știa, John, pentru că auzise că i se spune așa în loc de Ion și land, omule ca să precizeze că el deține acel loc. Șeriful a notat John Landman, deși numele bărbatului era Ion Zaharia”.

Citește și:

FOTO VIDEO Rășinari și Poplaca, acum 63 de ani, la filmarea primului film românesc pe ecran lat. Gheorghe Calborean: Locuri ca împrejurimile Sibiului n-am văzut nicăieri

Dezbinarea

Unul dintre personajele cu mare influenţă printre primii români americani a fost în acele timpuri preotul Ioan Podea, o personalitate controversată. Acesta, de loc din Săcădate (judeţul Sibiu), a ajuns în America în anul 1909 ca preot misionar al parohiei ortodoxe române din Cleveland, trimis de Mitropolia din Sibiu.

Părintele scrisese în „Telegraful român” că din cei 150 000 români americani, în realitate fiind mai puţini, aproape jumătate renunţaseră la credinţa ortodoxă, trecând la alte culte protestante şi neoprotestante şi din cauza preoţilor nedemni, între care e amintit şi Moise Balea.

În Cincinatti se înfiinţase deja o biserică baptistă a românilor şi urmau să apară şi altele. O evidenţă preluată din ziarul „America” preciza că în Bridgeport (Ohio) în decurs de câteva luni (octombrie 1912 – martie 1913) din 23 de copii români născuţi acolo, doar unul fusese botezat ortodox, restul reformaţi calvini şi opt căsătorii de asemenea fuseseră oficiate în rit calvin. Cauza era, în opinia autorului articolului, lăcomia preoţilor ortodocşi care taxau scump orice slujbă.

Povestea lui Sâle Șerbu, bunicul primului primar al Sibiului post-revoluționar

Bunicul lui Sorin Șerbu, ales primar al Sibiului după Revoluția din 89, la alegerile locale din 1992 a fost și el plecat în America. Plecat sărac s-a întors cu zeci de mii de dolari și a devenit cel mai bogat om din sat, cumpărând pământ și case.

”A cumpărat pământ, tot ce era de vânzare prin Arpaș și satele din jur. A arendat crâșma comunală și să-și merite numele (țăranii, foștii lui prieteni, cunoscuții, nu-i mai ziceau Sâle, ci domnul Șerbu), a făcut o investiție imobiliară în centrul Făgărașului, contra sumei de 775 de mii de lei, la valoarea de atunci, a devenit proprietarul blocului situați în Piața Unirii, nr. 11. Clădirea avea la parter, cu ieșire în piață, o farmacie pe care Vasile i-a vândut-o farmacistului Grama cu suma de 450 de mii de lei, așa că restul clădirii i-a rămas pentru suma de 350 de mii de lei.

S-a căsătorit și a avut în total patru copii primul băiat îi purta numele Vasile, nu a supraviețuit, rămânându-i doi băieți și o fată: Eufrosina, Ionel (tatăl meu) și Virgil (tatăl vărului meu, dr. Șerbu Ovidiu Gheorghiță, singurii rămași în România)”, povestește Sorin Șerbu într-o carte autobiografică.

În anul 1927, ”bunicul Vasile”, candidează la Primărie, din partea PNL și este ales de obște în fruntea satului.

”Obișnuit cu modul de funcționare al instituțiilor americane, i-a venit foarte greu să se descurce în hățișurile administrației corupte și inconsecvente, așa că demisionează după șase luni, făcând următoarea mențiune în memoriile sale: ”Am stat numai șase uni și mi-am dat abzicerea. Aveam notar pe dl. Iancu Vasu, un bețiv care nu-și făcea serviciul în bună regulă”.

Atât bunicul, cât și vărul meu Gheorghiță, inclusiv subsemnatul, am îndeplinit râvnita funcție de primar.

Alungat de sărăcia lucie peste țări și mări, urmărindu-și destinul, Vasile s-a întors, așa cum a promis și a devenit în timp ”bogatul satului””, mai relatează fostul primar al Sibiului.

Până să ajungă bogatul din Arpaș, Sâle a trecut prin experiențe cât pentru o mie de vieți. A fugit din sat alături de un prieten, fără știrea tatălui. Nici nu trece de munții Făgăraș, că-și pierde însoțitorul, cel mai probabil decedat în vreo râpă. Ajunge la Brăila unde ajunge sclav la o rudă. Fuge în port, iar de acolo e angajat pe o navă grecească să încarce cărbuni. Pentru că nu avea acte, nu putea fi primit în America, așa că se aruncă de pe vas și înoată mai mulți kilometri. Obișnuit cu apele Oltului, reușește să supraviețuiască în ocean.

Se angajează la construcția de căi ferate fără să știe deloc engleză. Iar de când întâlnește primii români, destinul său se schimbă.

”După câteva zile de la venirea lor, să fi fost către orele amiezii unei zile obișnuite de lucru, Vasile a lovit din greșeală cu barosul pe unul din noii veniți: ”S-a uitat ăla urât la toți și a început să strige la mine. La început nu am înțeles ce s-a întâmplat, îmi amintesc doar că parcă s-au dus norii și s-a luminat cerul, iar pământul s-a clătinat sub mine.

Abia după ce m-a înjurat a doua oară ”să te bag în aia a mă-tii măi hăbăucule!” Și-apoi nu mai știu ce s-a întâmplat, doar că ne-am trezit unul în brațele celuilalt și plângeam de bucurie. Eu, Vasile din Arpașu de Jos, el, Gheorghe Șchiopu din Porumbacu de Jos. Amândoi din Țara Făgărașului și a Oltului””, povestește nepotul ”americanului”, Sorin Șerbu.

Începe o afacere cu o distilerie ilegală în plină prohibiție, iar asta îi aduce bani, dar și necazuri. Își aduce în America o parte din frați, iar unul dintre ei chiar face șase luni de închisoare în numele lui, după ce fiscul american le găsește afacerea. Țuica produsă din prune americane le-a adus zeci de mii de dolari, iar când au fost luați în vizor de irlandezii care aduceau whisky din Canada au trebuit să fugă.

A făcut-o cu mult stil. La clasa I a unui vapor, de frica banilor care-l însoțeau într-un mod inedit.  ”Domnul Șerbu era mai gras și mai burtos decât de obicei. Purta lipiți pe sub haine, 40 de mii de dolari, o avere pentru acele vremuri”, povestește Sorin Șerbu.

”Dacă-l mai caută cineva, cândva, vreodată, îl poate găsi pe Wall of Honor din Insula Ellis. A fost înscris acolo de nepotul său, dr. Șerbu Gheorghiță Ovidiu...

”The American Immigrant Wall of Honor officially certify that Vasile P. Șerbu, come to the United States of America from Romania, joining those courageous men and women who came to this country in search of personal freedom, economic oportunity and a better future for they families””, mai scrie fostul primar al Sibiului în carte.

Sursa foto: Dynamichrome.com

Citește și: 

De ce e Copșa Mică de fapt mare și cât e Bogatul Român de sărac. Plus numele schimbate ale unor localități din Sibiu

Cele 129 de lacuri și bălți ale Sibiului: Agricultură pe timp de pace, loc de pedeapsă pentru vrăjitoare și spațiu de apărare pe timp de război. Cum arăta Sibiul în urmă cu peste 300 de ani

Nunta în Sibiu, acum 400 de ani. Sașii au făcut o lege a decenței: se mânca doar varză cu carne, o friptură, alte două feluri de mâncare gătită, orez și pâine cu cașcaval

VIDEO Imagini de la construcția Hidrocentralei Sadu V. Este primul baraj din beton arcuit din România

Cum era Sibiul văzut de bucureșteni, la 1900: ”Toţi bălai, toţi cu ochii albaştri, toţi chipeşi”. ”O regulă și o curățenie cum rar se pot vedea în alte părți”

Cine au fost primii imigranți italieni care au ajuns în Sibiu, acum 172 de ani. Veneau din zona Tirolului și erau obligați să lucreze în oraș minim 2 ani. Cântecele lor vorbesc despre Sibiu

Școala în Sibiu, în urmă cu fix 140 de ani: La 12,30 se servea supă și carne de vită. Se studia religie, morală, română, maghiară, matematică, legumărit și economia casnică

Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii

Sibiul avea port în urmă cu 319 ani, cu peste 20 de ani înainte ca Bega să devină navigabilă. Așa s-au adus în oraș piatra de la Gura Râului și varul din Poplaca

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

34 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 lună

Pai vedeti. Sibienii onesti si cinstiti au plecat la munca in America iar gunoaiele au ramas la pradat. https://www.riseproject.ro/investigations/uncategorized/mostenirea-din-spatele-averii-imobiliare-a-lui-klaus-iohannis/
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Te incluzi si pe tine la ultimii sau cum?
Raspunde

Pastor marginas

Acum 1 lună

Interesant si frumos reportaj. O singura remarca la subtitlul urmator: "Românii și făgărășenii erau cei mai organizați români": probabil te refereai la "sibienii si fagarasenii..." :)
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Ce articol care cosmetizează apartheidul la care erau supuși românii! Auzi exprimare: "Toate acestea au fost circumstanțe FAVORABILE pentru plecarea lor." Dar ei plecau "din disperare". Ca să nu mai spun de faptul că "numele românilor erau traduse în limba maghiară în documentele oficiale", nu erau maghiarizate, erau "traduse"! Iar exemplul care se dă este unul al unui... infractor. Asta a putut promova Karda, cercetătoarea Bibliotecii Astra. A preferat asta, cu un infractor, nu exemplul celor care au obținut acolo patent pe telemea, sau au făcut hoteluri și afaceri cinstite, din care s-au îmbogățit cinstit. În altă ordine de idei, acum oamenii tot de disperare pleacă. Dar acum discriminarea nu e pe criterii etnice, cum era atunci, ci dacă ești sau nu os de securist.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Kukuruku

Acum 1 lună

Nu era nici un apartheid, romanii aveau drept de vot in aceleasi conditii ca oricare altii din Ungaria (ca in partea austriaca a imperiului, inclusiv in Bucovina, conditiile de indeplinit erau mai lejere). Doar ca un procentaj mai mic al romanilor indeplinea conditiile, spre deosebire de unguri. Din motive socio economice. Nici majoritatea ungurilor nu avea drept de vot, dar o majoritate mai mica. Si da, aia inseamna maghiarizate, traduse. Cum l-au facut si romanii "Ladislau", pe Boloni. Apartheid inseamna sa nu vrea nici sa te asimileze, ci sa te tina separat.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Cercetătoarea Karda

Acum 1 lună

Câteva precizări: pe lângă cele două greșeli care s-au strecurat și pentru care nu sunt responsabilă (generația "celor o mie și una de drumuri dus-întors ???" și subtitlul "Românii și făgărășenii" pe care l-a mai observat cineva, doresc să vă precizez următoarele: 1. Da, numele românești se maghiarizau sau se traduceau pe cât era posibil: dacă cunoașteți pe cineva numit Feier, să fiți sigur că la origine s-a numit Albu (fehér = alb în maghiară); Cociș a fost Cocișiu (kocsis = vizitiu); Farcaș a fost Farkas (farkas = lup) șamd. 2. Așa-zisul "apartheid" la care vă referiți nu este un termen corect în contextul istoric de atunci. Absolut toate etniile din fosta monarhie Austro-Ungară, altele decât cea austriacă și maghiară, aveau parte de același tratament. Kukuruku a explicat foarte bine acest lucru, pentru care îi mulțumesc. :) 3. Da, circumstanțele plecării erau FAVORABILE pentru românii ardeleni, bănățeni și bucovineni, și pentru celelalte etnii din monarhie fiindcă plecau și alții. De ce? Fiindcă, spre deosebire de frații lor de dincolo de Carpați, erau mai educați, aveau minim cele 7 clase elementare și mai "rupeau" câte ceva și în germană sau maghiară că mai făcuseră câte o meserie prin Sibiu. Desigur asta nu îi ajuta prea mult la sosirea în America unde beneficiau de translatori (toți emigranții!), dar le dădea un plus de încredere în ei. De ce credeți că nu s-a încumetat niciunul din Vechiul Regat să plece cu excepția evreilor, așa cum bine a precizat tot Kukuruku? 4. Nu am auzit de cei care au obținut în SUA patent pe o anumită telemea (presupun că vreun produs original), dar de ce nu încercați dvs. să îi popularizați? 5. Pentru românii care au adus cu succes experiența americană înapoi în patrie după 1918 vă recomand cu căldură un podcast la care am contribuit. Este cu mărturiile urmașilor acestora, din mai multe județe din Transilvania. https://www.scena9.ro/americanii/proiect 6. Da, numele sportivilor maghiari erau românizate de presa sportivă din România. Nu a fost doar cazul fotbalistului Laszlo Bölöni, ci și al pugilistului Ferencz Vastag, numit mereu Francisc sau gimnasta Katalin Szabo care a "devenit" Ecaterina.
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Pfuu ce zi am avut! Hai să scriu și aici, dacă am iscat discuții, să nu rămână lucrurile în noaptea neștiinței. @Kukuruku Ladislau e varianta poloneză a lui László, nicidecum cea românească. Iar Ladislau e o variantă tot a slavului Vladislav. Echivalentul românesc a lui László este Vlad, nicidecum Ladislau! Ca să înțelegem contextul, trebuie să știm mai întâi că institutul de lingvistică al Academiei Române poartă și azi numele: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”. Ei, Iorgu Iordan o fost un etnic bulgar, din Tecuci, profesor universitar la Iași, care o intrat în Partidul Comunist în 1945. Imediat, tot în '45, o fost făcut membru titular al Academiei Române iar apoi, în același an a fost numit ambasador al României la Moscova, din 1945 până în 1947. Atunci se pare că a fost recrutat de NKVD, iar în '49 a fost cel care a fondat, la ordin rusesc, institutul de lingvistică de care ziceam, institut care a avut, și se pare că încă are, rol de "sovietizare", sau hai să zicem slavizare a limbii române. Din ce-mi spui tu, atitudini de astea cretine de a "schimba" numele sunt încă puse în practică, dar nu de noi, de români, ci de bolșevicii care au fost plantați de ruși aici, după înlăturarea monarhiei și ai căror succesori au fost lăsați să domine viața publică și culturală a țării și care chiar dacă se declară etnici români, nu servesc interese românești din funcțiile alea publice, ci interese străine. Un astfel de interes, rusesc, ar fi ca românii să se contreze cu ungurii, când de fapt și noi românii și ungurii suntem așa de izolați aici și de deosebiți, cel puțin lingvistic, dacă nu și cultural așa de mult de restul încât cea mai bună strategie de supraviețuire pe termen lung este să fim cei mai buni aliați și nicidecum învrăjbiți, cum aproape că am fost făcuți să fim acum. Dau mai jos un link unde se poate vedea ce criminali sunt cinstiți încă de instituțiile confiscate încă de bolșevici ale României: https://amintiridincomunism.wordpress.com/2020/10/12/iorgu-iordan-un-bun-si-cinstit-membru-al-partidului-comunist/
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Tanti Karda, aberezi. 1. De ce n-ai scris acolo, în articol, că erau maghiarizate numele. Sau de ce nu ai scris aici, în comentarii, că era o politică agresivă și asumată de parlamentul din Budapesta de creare a unei "granițe culturale" care să separe românii din Transilvania de cei din Vechiul Regat al României? Granița asta culturală presupunea ca 50 de km de la graniță să nu mai existe nici o comunitate românească, că apoi urmau deznaționalizați și restul românilor din Transilvania, cum au fost deznaționalizați cei de la granița României până la Tisa. 2. Eu nu am folosit termenul de apartheid în contextul istoric de atunci, ci în cel de acum. În logica ta am putea spune că atunci când stăpânul își omora sclavul nu comitea o crimă... pentru că sclavul nu era om ci o unealtă vorbitoare, eventual, sau cum? Că nu era judecat ca un criminal e una, dar crima există! Așa și apartheidul, că nu exista conceptul atunci nu înseamnă că acțiunile alea nu erau fix același lucru! Da, în imperiul ăla al Austro-Ungariei toate etniile erau căsăpite, mai ales de unguri, de aia nici după mai bine de 100 de ani ungurii nu se prea au bine cu nici unii dintre vecinii lor, exceptând Austria, mai ales când vin cu prostii de astea revizioniste. Se au bine în schimb cu bulgarii, de exemplu, cu rușii și cu alții cu care ar vrea să prindă la ananghie popoarele din imediata lor apropiere. Slovenii și croații, în schimb, nu se au rău cu austriecii și pe deasupra sunt și mai dezvoltați, că nu or fost jefuiți chiar așa cum or făcut Ungaria cu partea lor de imperiu. 3. Mai învață limba română. Nu poți spune că circumstanțele plecării la Domnul au fost FAVORABILE pentru că le-am dat în cap. Nu cele 7 clase i-a făcut să plece și "le-a dat un plus de încredere" ci "disperarea" după cum bine ai spus. Te contrazici singură! Dacă știi limba română, mai lucrează la logică. 4. Io nu-s cercetător al Bibliotecii Astra, plătit din banii publici, ca tine. Tu ești! Vrei să-ți muncesc io? Să-ți fie rușine, dacă din toată cercetarea numai un infractor ai putut să găsești! 5. I-am răspuns lui cucurucu cum e cu numele de familie schimbate și cine le schimbă de fapt și de ce. Nu le schimbăm noi, românii. Ci unii ca ăia din - Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti" al Academiei Române, care e încă sub ocupație bolșevică. Îți las și linkul, deși m-ai scârbit și dezamăgit cu răspunsul tău. Credeam că poți mai mult, da-mi dau seama că nu poți. Propagandistă...ca pe vreme lu Ana Pauker. https://amintiridincomunism.wordpress.com/2020/10/12/iorgu-iordan-un-bun-si-cinstit-membru-al-partidului-comunist/
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Da, e exact așa cum spui, după sute de ani de apartheid și în plin etnocid - vezi legea Apponyi din 1907, care desființează aproape toate școlile românești de pe lângă bisericile ortodoxe din Transilvania, de exemplu - majoritatea românilor erau mai săraci decât sașii, maghiarii și secuii, ale căror elite nu au fost excluse din viața politică începând cu 1437. Aceste etnii minoritare din Transilvania, au fost favorizate prin Unio Trium Natioum sute de ani, iar românii au fost "ținuți separați", până după 1848. Exact cum spui! Dar nu sașii, maghiarii și secuii, care "îndeplineau condițiile" erau cei care plecau "din disperare", ci românii, chiar dacă mulți români transilvăneni sau din Ungaria apar în evidențele de imigrare din America ca fiind unguri, pentru că aveau numele maghiarizate și cetățenie austro-ungară. Oricum, e foarte bine că lucrurile astea sunt istorie și acum nu mai sunt vitale chestiile astea, iar dincolo de niște povești, cum povestim noi aici, nu mai există nici un motiv real de luptă între români ca mine și maghiari, sași sau secui, ca tine. Chiar dacă e tot mai plin de politicieni care vor să ațâțe ceva scandal, pe care să apuce ei putere. Dar totuși, dacă e istorie, să fie istorie reală, fără parti-pris uri. Iar de Boloni nu știu cazul cu "Ladislau". I-au scris numele greșit în pașaport anume? Sau ce o fost? Te rog spune-mi. Dar... eu cred că noi, românii, le zicem în românește la toate marile personalități locale pentru că le admirăm și/sau le iubim, indiferent de etnie. Uite, de exemplu Gheorghe Doja, noi românii ardeleni știm că-l chema de fapt Dózsa Györg și era un mic nobil secui, dar pentru că o luptat și și-o dat viața pentru libertate și dreptate îl ținem între eroii noștri, la fel ca pe Avram Iancu, pe Mihai Viteazu, pe Ștefan cel Mare, pe Vlad Țepeș sau pe Iancu de Hunedoara.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Pai asa admirau si ungurii pe romani, in mod individual, nu ca natie, si voiau sa-i maghiarizeze, sa le faca un bine fiecaruia :) Ce conteaza unio trio natiorum, in secolele 18 , 19 si 20 nu mai era valabil, sub austrieci. Daca au corectat raul facut anterior, de ce sa le tot batem obrazul? Da, voiau sa ne asimileze in perioada de final a imperiului, dar pe toti minoritarii, nu numai pe romani. Ca asa vedeau ungurii partea lor de imperiu, ca statul lor national. Oricum romanii aveau mult mai multe drepturi decat minoritatile din Franta sau Grecia, de exemplu (inclusiv din prezent). Aveau partidele lor in parlament, aveau presa, organizatii, banci etc. Romanii erau in medie mai saraci si pt ca erau mai multi la tara, unde si ungurii si sasii erau mai saraci decat cei de la oras. Iar sasii, daca toti, de la tara sau de la oras, erau mai nogati decat corespondentul lor din alte etnii, era pt ca erau mai seriosi si mai muncitori, sa nu ne ascundem. Asta e cultura germana, punct. De aia au si fost adusi fix ei aici (si in multe alte locuri de pe Pamant) sa creasca nivelul zonei.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Si sasii maghiarii si secuii plecau in numar mare, la emigrare e una ce au declarat, alta e mai tarziu, la recensamintele din America. Unde romanii care se considerau romani s-au declarat ca atare. Si ungurii la fel.
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Poate plecau și sașii, maghiarii și secuii, nu știu, că atunci omul era prețuit numai după câți bani avea, fără să conteze cauzele de sărăcie sau motivele de bogăție. Acum e altfel? În viitor o să fie altfel dacă noi, oamenii obișnuiți să zic așa, nu rezistăm cel puțin pasiv, celor care sunt "de succes" dar al căror "succes" e de notorietate publică că-i datorat unor jafuri sau legături cu organizații represiv-criminale și imorale? Ba mai mult, fiind manipulați poate de tot felul de criptosecuriști ajungem să ne luptăm și între noi pe criterii de astea idioate cum e etnia sau religia. Poate că nu ești de acord cu mine, dar eu sunt de părere că articolul "cosmetizează" totuși realitatea momentului istoric iar cercetătoarea Karda a Bibliotecii Astra a ales drept model de emigrant un personaj bun pentru un block-buster de spălat creierul, când erau modele de la care se putea învăța ceva. Nu o cunosc pe cercetătoare și nici intențiile "cosmetizării" sau alegerii personajului, care poate nu au fost rele, dar... dacă vroia putea prezenta momentul istoric mai bine. La fel și autorul articolului, putea mai bine. PS nu mi-ai zis cu Boloni și-s curios.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Ladislau e varianta romaneasca a lui Laszlo. Da, i-au scris Ladislau.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Kukuruku

Acum 1 lună

Oricum, faptul ca puteau pleca, din punct de vedere financiar, arata ca aveau ceva bani. Aia din Romania mica nu aveau bani nici sa treaca strada. De ce? Pt ca elitele lor erau mai hraparete decat grofii. Trecem cu vederea mizeriile pt ca vorbeau romaneste si deci lasau taranii sa vorbeasca romaneste. Iar din Basarabia au emigrat aproape numai evreii pe vremea aia, ca aia aveau ceva pojghita.
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

M-am lămurit... Ești totuși un propagandist, destul de viclean, care lucrează la dezbinat și "coborât" românii și pupat în locuri indecente pe alții. Altfel nu ai fi postulat, așa cu punct, cultura germană mai drăcoasă decât restul. Nu de alta, dar avem acuma de curând Diesel-Gate, apropos de cultură germană... bazată pe hărnicie și ... înșelăciune. Diesel-Gate urî or mai fost. Sau poate că ești de ăla spălat pe creier, care-și urăște nația. Asta se poate datora și numelui de scenă, **** (Acest mesaj a fost moderat din cauza limbajului calomnios folosit.)

Raspunde

Un român

Acum 1 lună

1. Nu o fost nimic calomnios dacă am spus că kukuruku nu gândește cu capul ci kukuruku. Că nu l-am făcut ii kukuruku, ci el singur s-o făcut. 2. Nu o fost nimic calomnios dacă am spus că felul insidios de pervertire a ideilor și de denigrat o întreagă etnie îmi amintește de balele alunecoase ale unui limax și îmi produce o repulsie ca mirosul toxic al unui hoit.
Raspunde

Rectificare

Acum 1 lună

Karda nu o cercetătoare a Bibliotecii Astra. Nu asociați persoana respectiva cu instituția. La Astra are cu totul o alta fisa a postului.
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

@Rectificare Citez din articol, paragraful 4, de sub reclama la brezel: <<"Odiseea plecării unor români ardeleni din județul Sibiu în America (1900-1914)”, un studiu scris de Bianca Karda, cercetător în cadrul Bibliotecii ASTRA a scris despre motivele care i-au făcut pe transilvăneni să plece în America.>> Nu discut aici anacolutul din fraza asta de mai sus, dar aici scrie foarte clar că Karda este cercetătoare a Bibliotecii Astra. Dacă dumneavoastră știți că nu este așa, ar trebui să le semnalați asta celor de la Turnul Sfatului, care dezinformează lumea, în situația asta publicând neadevăruri și eventual celor de la Bibliotecă, ca să știe că o impostoare le folosește numele, dându-se ceea ce nu este, ca să pună greutate pe minciunile și propaganda ei. P S. Oare, chiar, voi ăștia de la TS ați făcut o verificare a datelor, înainte să le publicați? Nu e târziu nici acum, că greșelile din scris se corectează ușor, tot din scris. Nu de alta, dar dacă ea nu e cercetătoare ci propagandistă antiromânească, voi ați fi vectorul de diseminare a propagandei care nu e nici măcar una asumată de voi, ceea ce pentru jurnalism cred că este echivalentul neprofesionalismului, nu?
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Aș vrea totuși să precizez că prefer să folosesc cuvântul "curu" în loc de "kukuruku", la comentariul meu de mai sus pentru că "cur" este unul dintre cuvintele nobile să spun așa ale limbii române, fiind de origine latină, din "culus", care are fix același sens. La fel și "capu", are tot origine latină, din "caput". Nu e rușine, sau calomnios, să folosim cuvinte românești autohtone, de origine latină și nu ale unor popoare migratoare, venite ulterior peste latinofonii locali rămași aici cel puțin din perioada imperiului roman. Scriu asta pentru educarea cititorilor și a cenzurii.

Raspunde

Kukuruku

Acum 4 săptămâni

@Un roman Am zis eu ca germanii sunt perfecti? Normal ca au avut un Diesel Gate si alte chestii. Dar in general erau mai muncitori si mai disciplinati si mai cu scoala decat altii. Eu sunt un roman mult mai nationalist decat tine, pentru ca recunosc meritele altora, nu simt nevoia sa le neg. Eu sunt mandru ca sunt roman, nu tu, chiar daca crezi ca esti. Tu nu esti, pt ca ai nevoie de pretexte ca sa fii nationalist: ca am fost mai victime decat in realitate, ca aia nu-s asa priceputi etc. Esti ca aia woke care gasesc peste tot victimizari ale celor pe care-i sustin. Ai un nationalism ceausist, nu adevarat. Si bineinteles ca sunt propagandist pentru ceea ce cred, mare insulta mi-ai adus :)))) Mai esti si infantil, cu chestiile pt care te-au cenzurat. Lasati-l domne necenzurat, numai il ajutati cenzurandu-l, nu vede lumea cat il duce capul.

Raspunde

Un român

Acum 1 lună

P.S. Îs chiar curios cum mai funcționează CAP-ul de troli/votanți care nu acceptă nici un comentariu care să "ridice" cu ceva românii, sau să "coboare" cu ceva pe restul, chiar dacă demersul este făcut exclusiv de dragul adevărului istoric. :-)
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Kukuruku

Acum 1 lună

Eu ridic pe romani neacceptand victimizarea asta exagerata, nu asta era adevarul. Stiu cum traiau strabunicii mei.
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Te-ai simțit, ai? O trebuit să-ți lași balele toxice și aicea, că plata e la postare, nu?
Raspunde

Tudor Vladimirescu

Acum 1 lună

De curiozitate incercati un site,doua de genul'Visit Transylvania' sau 'I love Sibiu'.Toate cu 'y' desigur.Inevitabil apare cate unul pripasit din Mongolia care behaie decis ca romanii sunt sigur albanezi,slavi sau nu mai stiu ce si indubitabil aparuti in sec 14-15...De ce ma uit la acelea?Apar si poze nestiute,de arhiva care ma fascineaza d.p.v istoric ..Asa si cu lozicarzii nostri care mai bine ar crea un CD cu aceleasi sloganuri de mucava.Dar sa il si mai dezinfecteze ca de atat folosinta a devenit slinos..
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Tudor, io cred că toate astea se datorează faptului că în Ungaria există de mult timp un fel de minister al propagandei, pe modelul celui de tristă amintire din Germania nazistă. Uite, din vremea când mai exista și la ei presă liberă, sau de opoziție reală, nu de simulare a democrației ca-n Rusia sau ca ... la noi: https://budapestbeacon.com/orbans-new-propaganda-minister-antal-rogan/ Ce e interesant este că și cei care au fost impuși în fruntea cetățenilor români au distrus presa, aproape toată, de când cu pandemia ... tot sub un președinte/prim ministru condus de ruși, dar indirect prin KGB-istul Varanul Voiculescu, nu ca-n Ungaria, unde controlul e direct. Este practic același model ... rusesc, de omorâre a democrației.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Adrian

Acum 1 lună

"Nu este nici o problema" la in Sibiu au veniti Juvetii care sunt numai oameni de "calitate" ca faina de la Boromir.
Raspunde

Un român

Acum 1 lună

Greșești, Adrian, dacă tu crezi că cei care au venit din alte părți în Sibiu fac deservicii comunității. Din potrivă, foarte marea majoritate muncesc ca oricare. Muncind țin Sibiul viu, activ și tânăr. Nu vreau să discut politică la un articol de istorie dar să zicem, de dragul logicii, că ăla de care zici o fi hoț, ticălos, mason și securist și o fi făcând mult rău, intenționat sau de prost și needucat. Dar vrei să zici că fără el la Sibiu nu erau hoți, ticăloși, masoni, neo-securiști, KGB iști, sataniști și harnici făcători de rele? Avem președintele din Sibiu și e un eșec jalnic! Ideea este ce poți face tu? La ăla, de exemplu, poți să nu-i cumperi și să nu recomanzi produsele lui. La alții... poți să nu-i votezi. Dar cu un discurs care dezbină pe criterii absurde de "zonă etnofolclorică" sigur nu faci bine nimănui, nici măcar ție pe termen lung, chiar dacă să zicem, tot de dragul exercițiului logic, ai fi și tu un manipulator machiavelic dintr-o organizație toxică cum e neo-securitatea care ne învrăjbește ca să poată jefui în liniște, de exemplu.
Raspunde

Tudor Vladimirescu

Acum 1 lună

@Adrian-Inseamna ca si nea baronu'e vax calitate ca e adus tot de boromir pt ca sibienii n-or fost in stare sa ii faca tabla gravata...Stii tu unde,in piata acea mare,loc de executii ,de negustoreala,de nepomucu'...
Raspunde

Marginean

Acum 1 lună

Observ un trend: diversi ajunsi ai Sibiului "comanda" studii istorice ca sa-si faca pedigree. Am citit acest studiu si cel de sapt trecuta al fotbalistului. Ambele, antiromanesti. Sa-l luam pe asta de fata: scoala, nema, cetatenie, nema, doar bani, bani, bani, crasmarit si samsarie imobiliara. Pana si poza e in bataie de joc. Un "deget" agresiv si neargumentativ. Nimic frumos despre dramele si inegalabila rezilienta a ardelenilor! !! Aviz amatorilor si si cititorilor
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Bianca

Acum 1 lună

Bună ziua! Să stiți că nu mi-a "comandat" nimeni nimic, m-a interesat pur și simplu fenomenul începutului emigrației ardelenilor în America, ca și pe mulți alții dealtfel. Unde scrie că n-aveau școală cei ce plecau? Dimpotrivă, aveau măcar 7 clase făcute la ei în sat în limba română și, după caz, mai "rupeau" ceva și în maghiară sau germană. Toți erau în mod egal cetățeni ai Imperiului Austro-Ungar: români, slovaci, cehi, sloveni, croați, ucraineni, ruteni, italieni. Da, pentru bani au plecat toți, nu din cauza "persecuțiilor". Vă recomand și dv. podcastul pe care l-am pus mai sus. Toate cele bune!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Louis XIV

Acum 1 lună

Aveau 8 clase! In Austro-Ungaria standardul era de 8 clase!
Raspunde

AndreiM

Acum 1 lună

Este o campanie anti-romaneasca incredibil de dura. Nu de azi, de ieri, ci de 34 de ani. Istoria este rescrisa, la comanda, de istorici de doi bani care nu au nimic de-a face adevarul istoric. Banul sa iasa. Se straduiesc sa demnstreze ca in Transilvania curgea laptele si mierea sub ocupatia ungara. De bine ce le-a fosat au facut taranii atatea rascoale. De bine ce le-a fost au luptat pentru unirea cu TARA. Ideea ca erau lasati sa plece, deci aveau "drepturi" este nu doar aberanta, ci este de o ticalosie fara margini. Se incerca reducerea populatiei romanesti si inlocuirea cu populatie ungureasca pentru ca niciodata ungurii nu au fost majoritari aici. Deci pentru autoritati, sa scape de romani era o bucurie. Cu toate acestea, atat de sadici au fost ungurii, incat i-au pus sa plateasca anii de serviciu militar! Incredibil de rauvoiteoare sunt afirmatiile conform carora romanii din Tara nu au plecat pentru ca nu aveau bani. Cata iresponsabilitate si ce minciuni gogonate pot indruga acesti pretinsi "experti". In ziarul acesta apar numai articole anti-romanesti. Este ziar de propaganda straina. Nu veti gasi ceva bun sau adevarat depre romani. Faptul ca USR-ul si trotinetistii sunt cei care promoveaza astfel de idei nu este intamplator. Progresistii si globalistii sunt cei dezradacinati. Ei nu mai au credinta, nu mai au istorie, nu mai au traditii. De aceea lupta ei pentru ditrugerea si batocorirea a tot ce este romanesc. Au ajuns idioti utili in slujba altor neamuri. Tradatori care nu se mai identifica prin nimic romanesc.
Raspunde

Cetatean

Acum 1 lună

E foarte bine ca roman ajuns la nivel cel putin intelectual de clasa medie isi cauta radacinile. Fiecare dintre noi suntem propriul arbore genealogic. Arborele e viu, traieste prin noi. Dar cei are isi cauta radacinile si incearca sa inteleaga prezentul s-o faca cu bibliografi patrioti! NU roman ci al PATRIEI in care traieste! Daca nu-si respecta patria, e liber sa plece in tara "lui" a carei cetatenie o ravneste.
Raspunde

Adina

Acum 1 lună

Da, au fost vremuri extrem de grele. Și străbunicul meu a fost plecat 9 ani în Detroit unde a lucrat la fabrica de automobile Ford. Era din Vaideiu de Câmpie, jud. Mureș. După 9 ani s-a întors cu bani, și-a cumpărat teren și animale, a construit o casă și s-a putut căsători în sfârșit cu străbunica, pe care o ceruse înainte de soție. Așa erau mai demult oamenii, mai tari, suportau și o logodnă de 9 ani, o așteptare de un deceniu. Au avut o poveste de viață ruptă parcă din filme, la fel a fost și dragostea lor. Odihnească-se în pace, Romulus și Victoria.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus