Primăria a lansat în consultare publică una din cele mai așteptate documentații de reconversie urbană a Sibiului: este vorba de platforma lipită de centrul istoric a fostei întreprinderi Independența.
Planul urbanistic pentru zone construite protejate (PUZCP) tocmai lansat consultării publice pornește de la recomandările actualului PUG al Sibiului (adoptat acum 13 ani) și în contextul în care 12 clădiri de pe cele nouă ha ale fostei platforme industriale au fost menținute cu statutul de monument istoric și de către instanță, în procesul de pe fond. Este vorba de ansamblul fostelor hale Rieger, care mai pot fi supuse doar intervențiilor de conservare sau restaurare, la interior fiind permise remodelări „cu păstrarea caracteristicilor arhitecturale generale”, astfel încât aceste clădiri să își găsească un rost care în limbajul urbaniștilor se traduce prin „funcțiuni cu caracter mixt”. „Se urmărește prezervarea și valorificarea, în cât mai mare măsură, a patrimoniului industrial concentrat în zona fostelor ateliere Rieger”, se arată în memoriul general al PUZCP.
Reconversia zonei industriale dezvoltată în proximitatea fostelor hale Rieger este, fără doar și poate, cel mai așteptat proiect de reconversie urbană din Sibiu
Documentația urbanistică a fost elaborată la cererea proprietarului terenului și clădirilor, Casa Albă Independența SA, fiind realizată de către proiectanții de la a.plan SRL, deținută și coordonată de către Alexandru Găvozdea (cel care între timp a devenit și candidat independent la Primăria Sibiu).
Documentația propune dezvoltarea mixtă a zonei, atât cu locuințe, cât și cu spații educaționale, comerciale, bancare, turistice, culturale și de sănătate. „Întreaga zonă este prevăzută să asigure extinderea funcţiunii tipice zonei centrale spre nord şi
să impulsioneze dezvoltarea socio-economică a Oraşului de Jos şi a cartierului Terezian. Zona este supusă unui regim de restructurare, urmărindu-se înlocuirea activităţilor industriale cu utilizări cu caracter central şi mixt, optimizarea legăturilor de circulaţie auto şi pietonale între Centrul Istoric şi cartierul Terezian şi asigurarea suprafeţelor necesare unor obiective și funcţiuni necesare în zona centrală a oraşului”, se mai arată în documentație.
Se redeschid străzi și alei: pentru pietoni, bicicliști, aprovizionare și intervenții
Din punctul de vedere al circulațiilor publice, documentația urbanistică propune (re)deschidere spre uz public a mai multor alei destinate pietonilor și bicicliștilor, dar și a străzii închisă în vremea regimului comunist între actuala stradă a Ocnei și strada Cibinului, în dreptul Podului de Piatră. Această stradă va avea rolul de „legătură predominant pietonală, cu acces carosabil rezervat exclusiv aprovizionării și intervențiilor”.
Planșa cu propuneri de mobilare a zonei
La fel, nu vor avea voie să circule mașinile nici pe Aleea Școlarilor, propusă a fi redeschisă. Este vorba de o alee paralelă cu actuala stradă a Zidului și pentru care este propusă prelungirea prin strada Pulberăriei până în zona pieței Cibin. „Redarea acestui traseu circulației publice deschide posibilitatea irigării în profunzime a insulei urbane ocupate de construcţiile industriale parte a fostului ansamblu industrial Independenţa şi crearea legăturii cu piaţeta de la intersecția străzilor Ocnei, Târgul Fânului și Nicolae Teclu”.
Piațeta la care se face referire este actuala parcare din fața Tribunalului și Judecătoriei Sibiu, propusă a deveni „piață publică, pietonală”. „Spaţiul în cauză reprezintă capăt de perspectivă pentru traseele străzilor Ocnei şi Nicolae Teclu, având un important potenţial de punere în valoare. Arealul pus în discuţie se suprapune parţial pe locul vechiului bastion al Porţii Ocnei, respectiv pe locul fostei Piețe a Cetății”, se arată în documentația aflată în consultare publică.
Alte două alei ciclo-pietonale au mai fost prevăzute și pentru a face legătura între strada Cibinului și o viitoare alee care să traverseze zona centrală a ansamblului, care va deveni accesibil pietonilor și bicicliștilor și prin intermediul altor pasaje care să facă legătura cu strada Târgu Fânului și strada Cibin, precum și cu strada Zidului.
„Aleile uzinale vor fi pietonale. Amenajarea acestora va include obligatoriu un culoar liber de obstacole de minim 4m lăţime și 3,5m înălţime pentru accesul autospecialelor (pompieri, ambulanţă, salubritate etc.) Aprovizionarea clădirii propuse pe str. Tg Fânului şi str. Cibinului va putea fi efectuată prin locuri de parcare în lungul celor străzi, rezervate pentru aprovizionare, salubritate şi vehicule de intervenţie”, se arată în documentație.
Menținerea unei zone fără trafic rutier a rezultat și din sondajele pe care urbaniștii le-au efectuat înaintea elaborării documentației. „Au fost realizate mai multe workshop-uri, au fost publicate articole de presă, a fost efectuat un sondaj de opinie cu 1.200 de respondenți, lucruri care ne dau încredere că această documentație reunește cele mai consistente preferințe ale sibienilor când vine vorba de reconversia acestei zone. Practic, a fost parcursă cu prea-plin consultarea publică înainte de elaborarea documentației urbanistice. Vorbim de o zonă centrală în care speranța noastră este ca funcțiunile să fie în majoritate altele decât cele de locuire, pentru care dacă vor fi alocate 40% din spații ar fi suficient. Iar pentru ca această zonă să fie una plăcută și să reprezinte o alternativă la Piața Mică și Piața Mare, atunci aceasta trebuie să fie centrată pe oameni, și nu pe mașini. Distanțele nu sunt mari”, arată Alexandru Găvozdea.
Până la șapte etaje
Clădirile monument-istoric vor rămâne la singurul nivel pe care îl au în prezent. La fel este propusă a rămâne la regimul de înălțime parter și șapte etaje și clădirea de birouri folosită acum de Tribunal și Judecătorie, clădire alături de care se află și un spațiu industrial cu cinci niveluri, propus a fi păstrat la același regim de înălțime.
Noile clădiri ar urma să aibă cel mai mare impact în zona „din spatele” sediului închiriat Tribunalului. Aici sunt propuse blocuri cu subsol, parter, două etaje, restul de cinci urmând a fi retrase cu până la 20 de metri față de limita proprietății pentru a nu obtura vizibilitatea către centrul istoric al Sibiului.
În locul halelor din spatele clădirii închiriată Tribunalului ar urma ridicate blocuri cu aceeași înălțime, dar retrase de la stradă
Cu alte cuvinte, zonele înalte sunt propuse a fi ridicate în „conul de umbră către centrul istoric” pe care îl generează actuala clădire a Tribunalului. „Au fost efectuate și studii de vizibilitate în acest sens”, arată Alexandru Găvozdea, în sprijinul propunerii referitoare la cele patru verticale „din spatele clădirii Tribunalului” care ar putea atinge limita de 29 de metri aferentă unor clădiri cu subsol, parter și șapte etaje.
De altfel, în această zonă de clădiri înalte este propusă și amenajarea unor etaje care să fie utilizate pentru parcarea mașinilor, dacă va fi nevoie: etajele I și II (pentru a lăsa parterul destinațiilor comerciale) ale clădirilor dinspre intersecția străzilor Cibinului și Târgu Fânului au posibilitatea de a deveni parcări.
Pentru a nu obtura vizibilitatea asupra centrului istoric, blocurile înalte vor avea etaje retrase începând cu cel de-al treilea, astfel încât să intre în „conul de umbră” al clădirii administrative în care acum funcționează Tribunalul Sibiu
„Locurile de parcare sunt propuse a fi amenajate subteran, pe un nivel, sub toate viitoarele noi clădiri. Sunt spații mai mult decât generoase, în principiu acestea ar trebui să acopere întreg necesarul zonei. Dacă va fi nevoie de spații suplimentare, acestea vor putea fi amenajate în etaje ale clădirilor cu regim mai mare de înălțime”, mai arată Alexandru Găvozdea.
Înspre râul Cibin, noile clădiri ar urma să atingă maxim cinci niveluri supraterane, cu tot cu parter. „Regimul de înălţime maxim admis pentru construcţiile amplasate pe aliniamentul străzii Cibinului este de S+P+3+R sau S+P+2+2R, fără a depăși 16m la nivelul aticului nivelului neretras și 20m la nivelul aticului retras”, se mai arată în documentație.
Este propusă menținerea unor clădiri care nu sunt clasate ca monument istoric, cel mai bun exemplu fiind clădirea administrativă. „De ce să fie demolate astfel de clădiri atâta timp cât din punct de vedere structural stau bine? Aspectul acestor clădiri poate fi îmbunătățit, fațadele pot fi refăcute pentru a corespunde zonei centrale”, detaliază Găvozdea.
„Intervenţiile noi de arhitectură şi amenajarea spaţiilor publice vor fi de factură contemporană și vor reflecta poziţia şi rolul central al zonei şi, prin calitatea lor, vor fi în acord cu proximitatea patrimoniului construit al Centrului Istoric. Nu este admisă imitarea stilurilor arhitecturale istorice, în sensul realizării de pastişe arhitecturale. Materialele folosite vor fi în acord cu cele predominante în Centrul Istoric, nefiind admise pentru faţade panouri din sticlă cu efect de oglindire, placaje din materiale plastice, placaje ceramice şi din piatră artificială pozate cu mortar, panouri compozite din foi de aluminiu cu miez de mase plastice sau panouri cu imitaţii de materiale naturale. Se recomandă folosirea tencuielilor, a pietrei naturale mate, a placajelor ceramice mate cu montaj uscat şi a sticlei cu transparenţă maximă”, se arată în memoriul general al PUZCP.
Clădirea închiriată Tribunalului și cea din cea din stânga acesteia (în fotografia de mai sus) sunt propuse a fi menținute, chiar dacă nu sunt monumente istorice
Documentația propune creșterea coeficientului de utilizare a terenului la 1,6. „Pentru o zonă centrală, un astfel de coeficient de utilizare a terenului este minuscul. S-ar putea ca nici acest CUT să nu fie atins, deoarece pentru acest lucru ar fi nevoie de investiții mari”. Procentul de ocupare a terenului este propus până la 70%, scuarul public și piațeta urmând a avea limitat acest indicator la 5%.
Parcul
Parcul (scuarul public Andreas Rieger, după cum este prezentat în documentație) de aproximativ 8.500 de mp a fost ușor modificat ca poziționare față de cerințele din PUG: acolo parcul este propus a fi amenajat în colțul dinspre strada Rusciorului al zonei, mărginit cu alte cuvinte de strada Cibinului și, respectiv, strada Târgu Fânului. „Dar am avut în vedere ceea ce se întâmplă cu parcul Tineretului: acolo, majoritatea celor care merg în acest parc se «refugiază» cât mai departe de laturile dinspre strada Constituției și bulevardul Coposu, care sunt o sursă continuă de zgomot. De aceea am propus în acest caz ca viitorul parc să fie protejat de agitația specifică arterelor rutiere cu acel brâu al clădirilor mai înalte”, arată Găvozdea.
Interes mare
În ciuda „sperietorii” pe care o implică clasarea ca monument istoric a unor clădiri, tocmai halele Rieger declarate monument istoric au trezit primele interesul investitorilor. Care – potrivit lui Găvozdea – așteaptă finalizarea documentațiilor urbanistice pentru a începe să oferteze. „Există interes în primul rând pentru restaurarea clădirilor istorice de mai mici dimensiuni. Însă interesul de dezvoltare vine din mai multe direcții. Sunt investitori externi care își doresc să se relocheze aici”.
Halele Rieger
Sibienii care au observații referitoare la documentația urbanistică supusă consultării au termen de transmitere a observațiilor pe adresa Primăriei Sibiu ([email protected]) până cel mai târziu pe 15 aprilie 2024.
Consultă aici, în format integral, Memoriul general al documentației
Regulamentul local de urbanism
Planșa de reglementări urbanistice
Citește și Galerie foto. Cadavrul mecanicului-șef al industriei comuniste
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Investigații, Administrație
Alătură-te comunității
37 de răspunsuri
-
Astazi cand nu exista nici un bloc acolo si zona respectiva ii parasita pe strazile respective ii un trafic infernal, dar ei vor sa ridice blocuri cu 7 etaje cu parcari subterane, practic nici nu iesi din parcarea subterana dar esti parte din trafic :))…
Totusi cel mai tare ii ca oameni vor cumpara acolo si-apoi se vor plange de trafic si aglomeratie.-
Sunt cat se poate de chill, dimpotriva, rad de cei care vor alege in viitor sa isi cumpere locuinte acolo si imi pare rau de cei care locuiesc acolo.
Da, e propietate privata, dar construiesti dupa cum te lasa primarie (bineinteles in functie de „relatiile” care le ai acolo 🙂 ), dar na, baieti se misca repede sa primeasca aprobari dupa un PUG vechi de 13 ani, pot sa construiasca pana la 70% din teren, dupa noul PUG nu ar mai putea.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Sigur ca presiunea financiara este uriașă ; pot sibienii să genereze un ONG care să transforme zona într-un Central Park ?
Sigur , unele clădiri Rieger trebuie să fie conservate , altfel , nicio clădire nouă !
Nu cred ca există sibieni / sau venetici stabiliți care să vadă ceva dincolo de interesul personal și imediat .
Să ne fie rușine , inclusiv dlui Gavozdea pe care l-am apreciat .-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
– incet-incet Sibiul se transforma intr-un fel de arhitectilor….daca gasim un petec de pamant, hai sa ridicam blocuri, sa aglomeram cat de mult……se putea face cresa+gradinita+scoala, chiar si cateva case, dar nu-i normal sa faci blocuri cu 7 etaje (ma ales ca s-ar putea ca blocurile sa aiba la final si mansarda cu 2 nivele – orice e posibil), sa se aglomereze traficul, oricum deja prea aglomerat
– fiind o zona foarte apropiata de centrul vechi, trebuia construita o parcare ca sa aiba unde sa-si lase masinile turistii cand vin Sibiu sa vada „minunatele” spectacole care umplu centrul Sibiului in timpul verii
– ce se va intampla daca va iesi Gavozdea primar? el atata poate sa gandeasca, la nivelul unei parcele de pamant, nu vede problema in ansamblu
-
De cealaltă parte, directorul general al Direcției pentru Cultură Sibiu, Dan Nanu, spune că eventuala contestare a hotărârii Curții de Apel Alba Iulia va fi luată de minister. „Dacă e să îmi dau părerea ca specialist, nu trebuia de la bun început să fie declarate monumente istorice toate clădirile de acolo. Asta din moment ce unele din aceste clădiri au fost construite în anii `70. Pe noi ne interesează substratul istoric, substanța istorică, adică vechile hale, redeschiderea circulației pe întreaga stradă a Ocnei și punerea în circuitul turistic și economic a acelei zone. Asta în condițiile în care, având în vedere proximitatea cetății Sibiului, este interzis ca acolo să fie ridicate blocuri”, arată Dan Nanu.
Deci nu ma e interzis ca acolo sa fie ridicate blocuri, a rezolvat Gavozdea….
-
Încă unii îmbogățiți cu bani de la statul (poporul) român după metoda închirierii unui spațiu pentru judecătoria și tribunalul Sibiu, așa cum s-a întâmplat și în cazul blocurilor construite in curtea fostei fabrici BALANȚA. Așa poate înțelegem de ce NU SE VREA repararea fostului sediu al Judecătoriei și Tribunalului Sibiu de pe Bld Victoriei în curtea căruia au apărut în timp restaurant, bar cu terasa care deranjează CUMPLIT, pe timpul nopții, liniștea locuitorilor din zonă.
In prezent se invocă falsul motiv al lipsei locurilor de parcare, de parcă în locul celor două crâșme nu se poate amenaja o parcare cu mai multe nivele pentru angajații instituției și avocați.
Să vedem unde se va muta in viitor Judecătoria și Tribunalul pentru a ști unde se vor mai ridica blocuri.
Dar apropo: pentru cine se construiesc aceste blocuri ținând cont că generația decrețeilor a fost cea mai numeroasă, această generație dispărând în 10-20 ani? Natalitatea a scăzut foarte mult. Este un plan secret să fie distruse localități în țară, iar populația să migreze și către Sibiu?
Nu ar vrea politicienii să dezvolte și alte județe? -
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Dacă ai fi cu adevărat neimbecil, ai constata că Sibiul duce lipsă acută de spații verzi. Uită-te la mașini și vei observa că sunt prăfuite; uită-te la ferestre/ pervaz si poți observa că se depune praf. Iarba, tufișurile și copacii absorb praful (asta ca să nu mai adăugăm O2 produs și alte beneficii
-
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Corect! Dar cine sa facă asta? Primăria Sibiu? Ai nevoie de cineva care sa miște acolo lucrurile, sa acceseze fonduri si sa plătească pentru asta. Daca nu integral, măcar o parte din zona respectivă sa revină comunității. Dar sa plătească primăria, ca nici mie si nici ție nu cred ca ne-ar conveni sa vina primăria si sa zică ca vrea sa facă parc la noi in curte fără sa te despăgubească.
-
-
PROPUNEREA E O MIZERIE avand in vedere proximitatea de centrul istoric! Cum sa vii cu P+7 de 29m inaltime ??? Acum turnul bisericii se vede de pe str. Rusciorului, zona Lidl. Cu un P+7 construit, turnul nu mai e vizibil ! https://www.google.com/maps/@45.805577,24.1518929,3a,49.2y,188.88h,94.17t/data=!3m6!1e1!3m4!1sG8hovcq7Ai-SPEnz4cf8NQ!2e0!7i16384!8i8192?entry=ttu
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
NU !NU ! NU !
Prostia,incompetenta,nesimtirea alimentate cu multi bani fac sa apara blocuri intre blocuri…
INDEPENDENTA ,FLARO,LIBERTATEA,ABATORUL transformate in blocuri duc la un trafic fluent,poluare,”conservare” inclusiv a centrului istoric,etc. …
„PROIECTATI „(arhitectii lui peste…) HIDROBICICLETE INTRE PIATA SI PODUL DE PIATRA,PADUREA LU’ RIEGER,PALATUL,COPIILOR,SALA DE EXPOZITII etc. …
Dupa ce „DIRECTORI „competenti au transformat intepriderile in propriile vile si masini scumpe logic urmeaza valorificarea terenurilor !!!…??? -
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Centrul de lângă Centru ! Te aștepți la o prelungire a Centrului, o zonă turistică.
Dar NU ! BLOCURI !!!! Lângă Turnul Pulberăriei, Turnul Pielarilor, hop, un cartier de blocuri. Alții ar aduce la viață frumoasele clădiri ale atelierelor A. Rieger, ar face un muzeu, spații expoziționale, teatru în aer liber ( că a fost distrus), un parc…Dar, NU! Orașul culturii, face BLOCURI! Sibiul avea acum 300 de ani port, Podul Maria Tereza este jalnic, stricăm tot și facem BLOCURI pe orice bucățică de iarbă că tot stăm în centru numai între betoane, fără un pic de verde,
fără umbra unor copaci…
Frumos peisaj de văzut de pe Podul Minciunilor!
Locul blocurilor este la periferia orașelor, nu în centru! -
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Oare cand se va gandi primaria si la problema locurilor de parcare? Suntem printre putinele resedinte de judet fara parcari etajate (supra sau subterane)! Cea din hipodrom este insuficienta si inutila pentru celelalte cartiere ale orasului. Zona centrala este suprasolicitata si nu exista nici o preocupare pentru gasirea unei solutii, gasirea unui loc de parcare in zona este un adevarat calvar!!!
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
MEDIU ANUNTA SIBIENII CA „BENEFICIAZA ” DE 2mp SPATIU VERDE/LOCUITOR , MINIMUL (!!! ) CERUT DE NORME FIIND 26 mp…
Hoțul strigă hoții!Pai David Ciceo,mai marele aeroportului Cluj a aplicat aceleași metode:a luat un avion de la Sibiu și l-a…
Ay ce fain va fi pe la libertatea daca se fac blocuri de locuit acolo :))))
Sunt pro dezvoltare urbană și densificare dar unde trebuie. Aici NU!! Centrul Istoric ar trebui inconjurat pe cât posibil cu…
@@@@ au ucis o femeie de 59 de ani (la data faptei), de profesie notar.@@@@Doamna ucisa nu era notar, ci…
Citește și
-
Numeroși sibieni se opun proiectului cu blocuri de șase etaje de lângă Lidl-ul de pe strada Rusciorului: Aici sunt case și ne invadează intimitatea!Ștefan Dobre4 februarie 2026Societatea comericală Virola Independența SA intenționează că dezvolte un proiect imobiliar care presupune construirea mai multor blocuri de șase etaje în Sibiu, pe strada Rusciorului, nr. 2. Ca etapă premergătoare, Primăria Sibiu a organizat începând cu jumătatea lunii decembrie o -
După 100 de ani în care a funcționat la Sibiu, Flaro se mută la Mediaș. În locul fabricii din Sibiu se fac blocuri. Compania caută noi angajațiAlin Bratu10 martie 2025Societatea Flaro Sibiu își mută activitatea în nordul județului, după ce timp de 100 de ani a funcționat la Sibiu, anunță compania într-un comunicat de presă. Publicitate Publicitate Flaro Holding a achiziționat peste 50% din acțiunile Relee Mediaș și a
Cele mai citite știri
-
Cameră cu radar fix pe șoseaua Alba Iulia. Primăria: este un proiect pilot care se va extinde. Deocamdată șoferii nu sunt amendațiIon Surdu19 mai 2026De câteva zile, pe una dintre cele mai periculoase străzi din Sibiu, șoseaua Alba Iulia, a fost instalat un radar pentru a atenționa șoferii asupra limitelor de viteză. Sistemul a fost amplasat în cadrul unui proiect pilot la intersecția cu
Lasă un răspuns