Pe ploaia după-amiezii de miercuri, sibienii au umplut o sală a Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului pentru a asista la prezentarea cărții despre Via Transilvanica, scrisă de Voicu Bojan. Alin și Tibi Ușeriu au răspuns și ei la întrebările despre experiența primei poteci de mare distanță din țara noastră.
„Cartea a plecat de la frații Ușeriu, de la o idee avută seara, la un foc. Foarte mulți au astfel de idei de seară, dar a doua zi le uită. Alin nu a uitat-o și s-a dus înainte ca un tanc. Cartea este o cronică a acestei idei. A plecat de la o fantezie, o nebunie. Inițial, drumul trebuia să aibă 600 – 700 de km și pe măsură ce scriam, ei tot lungeau drumul. Așa că am împărțit cartea în trei părți”, și-a început Voicu Bojan descrierea cărții „Via Transilvanica. Drumul care unește”.
O altă invitație pentru a porni la drum, arată Voicu Bojan, unul din prietenii alături de care frații Ușeriu au demarat proiectul care avea să consume, în final, 1,7 milioane de euro, strânși din donații de Tășuleasa Social, asociația prin care a fost creată Via Transilvanica. „Eu sper să nu vă pierdeți timp mult cu cartea: e un fel de teaser, să vă determine să vă încălțați și să plecați”, a spus vesel Voicu Bojan.
Voicu Bojan a documentat apariția Via Transilvanica de la nașterea ideii, fiind un bun prieten al fraților Ușeriu
Cartea lui reunește atât reportaje și întâmplări din aventura drumeției pe Via Transilvanica, precum și descrieri ale traseului și ale poveștii crescută prin plămădirea lui. Printre cele zece trasee străbătute de Via Transilvanica se numără și Sibiul: 120 de km sunt marcați, începând de la Florești (sat aparținător de comuna Mălâncrav) și până la Micăsasa, trecând și prin Copșa Mare, Biertan, Richiș, Mediaș, Bazna, Copșa Mică și Axente Sever.
Un proiect despre „dragul de țară”
În stilu-i caracteristic, de om din societatea civilă care n-are să dea socoteală niciunui politician ori mare funcționar, Alin Ușeriu a vorbit despre ceea ce avea să aducă succesul Via Transilvanica. „Cu tinerii de la noi nu mai prea poți să glumești că avem o țară de c... și nu se poate face nimic. Tinerii nu mai au poftă să audă așa ceva. Societatea aștepta un astfel de proiect: este vorba de drag de țară, fără discuție. Este vindecător să poți construi ceva aici. Via Transilvanica asta a făcut cu noi, cu organizația noastră: ne-a vindecat. Am locuit 15 ani în Germania și ce mă întristează este că niciodată n-am văzut un reportaj frumos despre România. Și asta sper că se va schimba”, a povestit Alin Ușeriu, la a cărui idee de a construi un drum care să traverseze țara au muncit timp de patru ani și 10.000 de voluntari.
De la inaugurarea Via Transilvanica, în toamna anului trecut, povestea acestei poteci a traversat de multe ori globul. Agenția France Press ori Euronews sunt doar două din instituțiile de presă internaționale care au acordat spații largi la ceea ce ei au denumit „răspunsul României la El Camino de Santiago”.
Alături de Alin, Tibi Ușeriu și-a amintit că, la început, nu era atât de entuziasmat de ideea acestei poteci. Și asta deoarece tocmai trecuse prin experiența unei alte poteci construită de aceeași echipă – Via Maria Theresia. ”Aveam experiența acestui drum la carecăram stâlpi de vreo 15 kg în Călimani, la peste 2.000 de metri altitudine. Și acolo, niște oameni «de treabă» și-au făcut foc de tabără cu stâlpii noștri. Și în fiecare an trebuia să mergem, să curățăm, să lucrăm. Știam ce urmează. Mai ales că, la început, când am mers să le povestim despre proiectul nostru, unii primari ne-au scos afară din birou, că «de aceea merge țara noastră rău”.
Înainte de inaugurarea Via Transilvanica, Tibi Ușeriu a alergat pe tot traseul
Patru ani mai târziu – adică anul trecut – Via Transilvanica a fost marcată integral pe toți cei 1.400 de km și toate cele 1.400 de borne sculptate și amplasate din km în km erau la locul lor. „De la acest traseu de fiecare dată și fiecare va primi ceva înapoi. Pe acest traseu vei înțelege mult mai multe despre această țară”, a completat Ușeriu.
„Când un pas se face la Putna...”
Via Transilvanica este prima cale de drumeție de mare distanță din țara noastră, a cărei mare revelație este faptul că oferă o cu totul altă perspectivă asupra numeroaselor comunități din țara noastră. Una care are efectul de a schimba radical prejudecățile despre locuitorii României și despre viitorul acestor locuri. Cu atât mai mult cu cât intenția de la bun început a proiectului a fost de a purta drumeții (sau bicicliștii sau cei care pornesc călare) prin locuri care nu au beneficiat până acum de atenția turiștilor români sau din afara țării.
„Proiectul s-a dorit o revitalizare a unor cătune, sate, aflate în pericolul colapsului. Una din marile mele revelații: eu credeam că turiștii ar fi cei care sunt baiul. Dar mi-am dat seama că oamenii din aceste cătune au fost alungați, deoarece nu aveau altă șansă de a-și câștiga pâinea decât prin a fi sluga primarului, a pădurarului, a popii și așa mai departe. Sunt sate ale căror resurse sunt exploatate de doi-trei oameni și un senator de la București. Acum, de când cu Via Transilvanica, nu mai trebuie să se înhaite cu primarul, au descoperit oamenii că au spirit antreprenorial”, a descris Alin Ușeriu unul din efectele sociale ale Via Transilvanica.
Via Transilvanica, deasupra satului Șeica Mică
Este vorba despre faptul că drumeții care au pornit pe Via Transilvanica, prin banii pe care îi lasă pentru mâncare și cazare pe traseu, contribuie direct și imediat la dezvoltarea unor inițiative care, în limbaj pretențios, se încadrează perfect în sintagma „turism sustenabil”. „Când un pas de drumeț se face la Putna, la Drobeta se pregătește o pâine, iar la Sibiu – de exemplu – se repară un perete, dintr-o casă oferită călătorilor”.
Turnul Sfatului a descris cu entuziasm experiența parcurgerii Via Transilvania. Despre această experiență puteți citi în articolele de mai jos.
Am plecat pe toată Via Transilvanica. Ziua 1, ”`ai mai grea”
Pe toată Via Transilvanica. Ziua 2: spectaculos pare puțin spus
Pe toată Via Transilvanica. Ziua 3: am găsit locul unde a fost compusă Miorița
Pe toată Via Transilvanica, ziua 4. De la Tibi Ușeriu și până când norii ne-au devenit prieteni
Pe toată Via Transilvanica, ziua 5. Cei care dau farmec potecii: Ilona, Attila și Laci, spre exemplu
Pe toată Via Transilvanica, ziua 7. Atunci când oamenii și locurile te umplu de cadouri
Pe toată Via Transilvanica, ziua 8. Pe autostrada urșilor am ajuns în satul-muzeu
Pe toată Via Transilvanica, ziua 9. ”Acesta este tot secretul: să ne cunoaștem”
Pe toată Via Transilvanica. Ziua 12 ne-a purtat tot prin Sibiu. Și ce Sibiu...
Pe toată Via Transilvanica. După două săptămâni, drumul care unește ne-a ținut o lecție de istorie
Pe toată Via Transilvanica, ziua 15. Așa cum nu prea ar trebui să fie
Pe toată Via Transilvanica, ziua 16. Când nu ploaia, ci un majorat din sat ne-a scurtat tura
Pe toată Via Transilvanica, ziua 18. Am trecut de 1.000 de km și toți au ținut să ne sărbătorească
Pe toată Via Transilvanica. O simfonie de trei zile
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: via transilvanica lansata sibi , fratii useriu , carte despre via transilvanica , voicu bojan , drumul care uneste , via transilvanica sibiu , Alin Useriu , Cărturești Sibiu
Vizualizari: 1274
Ultimele comentarii
Acum 12 ore
Parinte
Acum 12 ore
Ramona
Acum 14 ore
Gicu
Acum 14 ore
Florin
Acum 14 ore
Canaris