Acum 500 de ani, sașii susțineau că se trag din daci. Baronul Brukenthal a fost unul din adepții teoriei.  Dorința lor de a dovedi că „nu sunt venetici” în Transilvania

În anii 1550-1600 apărea ideea unor istorici occidentali conform căreia sașii transilvăneni sunt descendenții direcți ai dacilor. Fenomenul a evoluat apoi, fiind îmbrățișat mai ales de către politicieni, conducătorii sașii fiind interesați, ca prin originea lor, să devină o parte constitutivă a Transilvaniei politice, dominată atunci de către maghiari. Voiau să asimileze Transilvania ca patrie, cu care se identificau emoțional.

Baronul Samuel von Brukenthal a fost unul din adepții teoriei, iar ulterior și Partidul Comunist Român s-a folosit de acest mesaj.

Citește și: 

Moda de la 1700 din Transilvania. Un document din biblioteca universității din Graz arată cum se îmbrăcau sibienii acum 300 de ani. Designer sibian: ”Tradiția, mândria locală și identitatea etnică au contribuit la păstrarea imaginii de odinioară”

Paul Philippi și comuniștii

În 1981, profesorul Paul Philippi era invitat să participe la seria de evenimente din cadrul evenimentului „2050 de ani de stat unitar dac”. O manifestare a Partidului Comunist prin care se dorea să se sublinieze încă o dată continuitatea poporului român pe acest teritoriu.

Philippi contribuie cu lucrarea despre ”conștiința originii dacice în istoriografia săsească” în care reamintește teoria ”dacilor sași”. O idee care surâde Partidului Comunist, care poate induce ideea că dacii au colonizat vestul Europei.

Profesorul sibian, decedat în iulie 2018, explică într-un text din lucrarea ”Sașii și concetățenii lor ardeleni / Die Sachsen und ihre Nachbarn in Siebenbürgen: Studia in honorem Dr. Thomas Nägler”, realizată de Marian Țiplic  și Konrad Gundisch în 2009, și publicată de Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Universitatății „Lucian Blaga” că acea intervenția a făcut-o în contextul epocii.

”Cine dorea să lucreze ca istoric în România în deceniile dinainte de 1989 nu putea ignora orientările politice ale conducerii național-comuniste.

Dacă nu voia să se conformeze pur și simplu acestor orientări și nu putea sau nu voia să tacă, trebuia să găsească o cale de a se mișca în cadrul așteptărilor, astfel încât să poată prezenta rezultate care să poată exista și dincolo de aceste orientări politice.

(...) În calitate de profesor activ la Heidelberg, dar aflat în concediu pentru a ocupa un post de profesor invitat la filiala din Sibiu a Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, am fost invitat în 1981 să particip la o ceremonie a Academiei Române din București.

Tema ceremoniei, abordată la toate nivelurile propagandei de stat, era „2050 de ani de stat unitar dac”.

La acea vreme, Biserica Evanghelică din România depunea eforturi pentru a transforma statutul meu de oaspete la Sibiu într-un post definitiv. Așadar, mi s-a părut necesar nu numai să accept invitația Academiei, ci și să răspund solicitării neașteptate care mi-a fost adresată acolo, de a spune câteva cuvinte pe tema festivităților.

Și eu însumi aveam în vedere o întoarcere definitivă în Transilvania.

Am acceptat invitația la București și am răspuns în cele din urmă și solicitării de a lua cuvântul la simpozionul ad hoc. Rezultatul a fost „intervenția” nepregătită.

Ea se referea – în conformitate cu festivitatea academică – „la conștiința originii dacice în istoriografia săsească”.

Privind înapoi, trebuie să menționez: Am fost și sunt în continuare de părere că o prezentare a conștiinței de sine „dace” a sașilor din Transilvania nu este interesantă doar ca o curiozitate, ci reprezintă, în ciuda marii studii a lui Karl Kurt Klein despre „ecuația geto-dacilor-sași”, un deziderat al istoriografiei transilvănene”, scria Philippi în 2009.

Citește și:

Istoria Ștrandului ”Voința”: Sașii erau acuzați că l-au făcut doar ca să scape de români. ”Sașii îndeamnă coreligionarii să se ferească de tot ce e românesc”

Miri sași din Miercurea Sibiului/ Reußmarkt/ Szerdahely. Sursa foto: Facebook / Arhiva de fotografie

Citește și:

Istoria anilor în care U Cluj  s-a mutat la Sibiu. Toți jucătorii au intrat în Mișcarea Legionară. De foame, prindeau pești cu mâna din Cibin și îi duceau la un restaurant să-i gătească

De unde a pornit ideea că sașii sunt urmașii dacilor

Philippi susține că în cursul secolelor XVI-XVII și XVIII, sașii au fost considerați de unii istorici occidentali ca fiind descendenți ai geto-dacilor.

Ca urmare a acestei opinii, și istoriile săsești au început să vorbească despre sași ca fiind dacici și să le numească limba „dacă”.

”Ideea originii dacice a apărut în cercul discipolilor lui Philipp Melanchthon (1497-1560), cunoscutul umanist și reformator german, profesor la Wittenberg, numit Praeceptor Germaniae datorită erudiției și influenței sale pedagogice.

Cel mai important susținător al ipotezei că sașii descindeau din daci era ginerele lui Melanchthon, Caspar Peucer (1525-1607), și el adept al Reformei protestante. (...) Nu mai puțin adevărat este însă că întreaga epocă umanistă este plină de idei preromantice care au fertilizat istoriografia modernă”, scrie Philippi.

El precizează că ipoteza originii dacice a sașilor din Transilvania avea doar un substrat lingvistic, care provenea din asemănarea frapantă dintre numele dacilor și getilor, pe de o parte, și denumirile Deutsch, Detsch și Goten, pe de altă parte: Detsch (termenul sas din Transilvania pentru „german”) sună aproape ca și cuvântul românesc daci (citit: „datsch”) pentru „daci”.

”În acea perioadă, în care interpretările etimologice erau frecvente.

Foarte imaginativi, nu era greu de imaginat că sașii, care se numeau pe sine detcheni, erau descendenții dacilor și că nu exista nicio diferență între goți și geti.

Mai mult decât atât, s-a găsit și un strămoș biblic al poporului, și anume legendarul Gether, strănepotul patriarhului Noe, menționat în Cartea Genezei din Vechiul Testament (Geneza 10, 23).

Astfel, savanții sași au denumit limba lor „dacică” în numeroase descrieri istorice, dar și în alte documente, și au înțeles existența socio-culturală a sașilor ca o expresie a vieții dacice autohtone.

Prin această identitate dacică, ei au vrut să marcheze o diferență între ei și germanii din Austria și Germania etc.

Din punct de vedere istoric și arheologic, ipoteza daco-saxonă reprezintă pur și simplu o eroare.

Dar dacă ne-am opri doar la această constatare, nu am înțelege fenomenul în toată complexitatea sa”, precizează istoricul.

Contextul politic al epocii era de așa natură, încât sașii aveau nevoie de o ”înrădăcinare”, fie și artificială, în ”solul Transilvaniei”.

”Acest interes politic consta în principal în faptul că sașii doreau să fie considerați și recunoscuți ca parte integrantă a Transilvaniei, indisolubil legați de istoria și cultura acestei țări.

Teoria originii dace a sașilor este, așadar, un act prin care aceștia se identificau cu țara în care trăiau și în care se formaseră, de fapt, ca popor și entitate socio-politică cu caracter propriu, adică erau legați fără îndoială de pământul transilvănean.

Teoria „dacică” are un caracter apologetic. Ea respinge opiniile susținute la acea vreme de nobilimea maghiară, care contestau dreptul sașilor de a ocupa o poziție politică corporativă în cadrul statului, așa cum se întâmpla însă în cazul Universității Naționale Saxone și, prin aceasta, în cazul Landtagului.

Iluzorie din punct de vedere arheologic și istoric, teoria daco-saxonă reflectă totuși realitatea unei lupte intelectuale care viza afirmarea existenței saxone în Transilvania.

Ideea vechimii unui popor era, după cum se știe, legată de ideea legitimității sale.

Cu alte cuvinte: ideea „dacică” a fost susținută în istoriografia săsească, deoarece părea necesar din punct de vedere politic să se legitimeze propria existență ca națiune în Transilvania și prin vechimea existenței sale”, explică profesorul brașovean.

Citește și:

Istoria Mărginimii, așa cum era văzută acum 90 de ani: ”Oameni tăcuți, neîncrezători și dârzi”. Povestea lui Vlad din Poiana, fost barman în America, ce prelucra în 1935 peste 3 milioane de litri de lapte și exporta brânză în Elveția

Samuel von Brukenthal și Albert Huet, printre adepții teoriei

Edit Szegedi, în lucrarea ”Sașii”, din volumul ”Enciclopedia Imaginarilor din România”, coordonat de Corin Braga, volum ce a apărut în 2020, la editura Polirom, descrie și ea de unde a pornit acest fenomen al originii dace a sașilor și cum poate fi explicat.

Edit Szegedi, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca scrie că teoria ”sașilor autohtoni” este o creație a umanismului german.

”Pornind de la cei trei fii ai lui Noe, Sem, Ham și Lafet, considerați strămoșii neamurilor, cei doi umaniști (n.r. Melanchthon și Peucer) urmăresc evoluția urmașilor lui Sem, și nu ai lui Lafet, al cărui nepot, Așkenaz, era considerat strămoșul germanilor.  

Cum printre urmașii lui Sem se afla Gheter, acesta este considerat strămoșul goților.

Deși în 1591 Albert Huet se referă la această teorie în discursul ținut în fața Dietei pentru a dovedi că sașii nu sunt venetici, drept pentru care statutul lor ca națiune privilegiată nu poate fi pus în discuție, teoria originii geto-dacice a sașilor nu s-a impus decât târziu și din nou prin intervenția unui cărturar străin, David Frohlich, astronom din Leutschau (Levoca), ca și a unui cărturar maghiar din Transilvania, János Nadányi.

Începând cu anii 1660, tema originii geto-dacice a sașilor, respectiv autohtonitatea în Transilvania, cunoaște literalmente o înflorire barocă.

Deși în 1696 Valentin Franck von Franckenstein, comitele sașilor, demonstrează că această teorie este rezultatul unor lecturi greșite și al unor falsificări, deci al unor fantasmagorii, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea teoria autohtonității sașilor avea în continuare adepți printre mințile cele mai strălucite, precum Marcus Fronius sau Martin Schmeizel, profesor la Jena, apoi la Halle, sau Samuel von Brukenthal, un adept al Iluminismului.

Cum lucrările istoriografice ale barocului sunt reduse de regulă la depozite de citate rupte din context, sunt necesare două lămuriri, care delimitează imaginarul premodern de cel modern și arată în același timp cum percepția unei epoci este modelată de imaginarul istoriografic.

Prima lămurire se referă la locul tezei originii geto-dacice a sașilor în identitatea sașească premodernă, cea de-a doua – la miza genealogiei popoarelor.

Receptarea tezei originii geto-dacice a sașilor în mediul săsesc se leagă de conflictele politice dintre națiunile constituționale de la sfârșitul sec. al XVI-lea.

Albert Huet se referă la autohtonitatea sașilor pentru a restabili onoarea de stare, însă nu acesta era argumentul central al discursului său. Chiar și în formele cele mai elaborate și flamboaiante, teza originii geto-dacice și genealogiile popoarelor își păstrau dimensiunea politică. Sașii erau astfel, prin însăși originea lor, o parte constitutivă a Transilvaniei politice, ca stare a Principatului, dar și a Transilvaniei ca patrie, cu care se identificau emoțional.

Originea sașilor era văzută întotdeauna în contextul originii celorlalți locuitori ai Principatului, iar genealogiile popoarelor cuprindeau toată Europa”, concluzionează Edit Szegedi.

Citește și:

Ultima invazie a tătarilor în Transilvania: erau însoțiți de moldoveni, iar sașii au dat vina pe românii din Ardeal, acuzând că-i ghidează spre orașele lor. Și după 40 de ani, fiecare al 10-lea bărbat din sat stătea de pază în munți

Economia Sibiului, acum 300 de ani. ”Multinaționalele” produceau covoare, sticlă, praf de pușcă, bere... Zeci de fetițe de la orfelinat munceau în fabrica de mătase a unui italian

Casă construită acum 600 de ani în Sibiu, pe model venețian. Imobilul de pe Vopsitorilor nr. 13 are fundația așezată pe piloni de stejar. ”Din talpa fundației, în jos, se vedeau trunchiuri”

Cum se desfășura un festival în Sibiu, acum 445 de ani: Spectacol în Piața Mare, ospăț pentru elite, bani și vin gratis pentru mulțime și romi puși să se bată cu noroi

Cum era Sibiul văzut de bucureșteni, la 1900: ”Toţi bălai, toţi cu ochii albaştri, toţi chipeşi”. ”O regulă și o curățenie cum rar se pot vedea în alte părți”

Viața românilor înainte de Unirea din 1859: ”În aceste vizuini subpământene nu e nicio oală, niciun vas. Se culcă îmbrăcaţi în hainele pe care nu le scot niciodată de pe ei”

Nunta în Sibiu, acum 400 de ani. Sașii au făcut o lege a decenței: se mânca doar varză cu carne, o friptură, alte două feluri de mâncare gătită, orez și pâine cu cașcaval

Istoria lagărului de la Sibiu. Detalii despre dezarmarea și trierea românilor ajunși în ”carantina morală și sanitară”, de după Primul Război Mondial

Cine au fost primii imigranți italieni care au ajuns în Sibiu, acum 172 de ani. Veneau din zona Tirolului și erau obligați să lucreze în oraș minim 2 ani. Cântecele lor vorbesc despre Sibiu

Rezultatele analizei scrisorii lui Vlad Țepeș, ținută la Sibiu: Domnitorul suferea de hemolacrie, o boală care îl făcea să aibă lacrimi amestecate cu sânge

Istoria cinematografului sibian: Acum 95 de ani exista în Sibiu centru de închiriere a filmelor pentru acasă. Primele filmări din Sibiu

Școala în Sibiu, în urmă cu fix 140 de ani: La 12,30 se servea supă și carne de vită. Se studia religie, morală, română, maghiară, matematică, legumărit și economia casnică

Fotografii color cu Sibiul de acum 80 de ani, găsite într-un târg din Cluj. ”Este primul caz cunoscut de fotograf român care folosea film Agfacolor în anii 1940”

Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii

Nicu Ceaușescu, ultimul prim-secretar al județului: ”Modul de a fi al omului din Sibiu este altfel decât în alte părţi”. Reconstituirea ultimilor lui ani, în Sibiu

Spionul sibian care l-a trădat pe Ceaușescu: de la gândacii de Colorado strânși acasă, căsătoria respinsă de securitate și până la întâlnirea cu Khomeini și viața în SUA. ”Nu aș mai intra în DIE”

Boierii olteni, la cumpărături în Sibiu. Shopping, acum 300 de ani: trimiteai scrisoare și îți venea pachetul acasă. Mai târziu au apărut și reclamele tipărite

De ce e Copșa Mică de fapt mare și cât e Bogatul Român de sărac. Plus numele schimbate ale unor localități din Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro